Message d'erreur

  • Notice : Undefined offset: 0 dans _getNidParent() (ligne 120 dans /home/users5/i/interromania/www/sites/all/modules/interRomania/ir_exercices/templates/theme.inc).
  • Notice : Trying to get property of non-object dans _getNidParent() (ligne 120 dans /home/users5/i/interromania/www/sites/all/modules/interRomania/ir_exercices/templates/theme.inc).
Versione :

Formentera - Presentazione

Superficia di l’isula : 77 chm2,

Numeru d’abitanti : 4000

Lucalità principale : Sant Francesc de Formentera.

 

Generalità

L'isula di Formentera hè à sud d’Ibiza, è a spicca u strettu marinu Els Freus di 4 chm di largu è 9 m di altura, un mare timpestosu pè u più.

Di taglia Formentera hè a seconda di l’isule Pityuses è si ferma sempre à bastanza cum’ella era.

Cù a so distesa di 100 chm2, a lungura di 23 chm è largura di 1,7 à sin’à 17 chm, di forma pare tutta una piola urientata Este-Ueste.

Dui blocchi calcari di u miocene facenu e duie parte principale di l’isula: e Meseta de la Mola à l'este, cù u  Mola (o Puig Pilar, 192 m) da punta più alta è i Puig Guillén (107 m) à l’ueste; issi dui monti i leia una striscia stretta di terra longa 5 chm duve i muntichji renosi si ne vanu à fà piaghje magnifiche di rena, rena fine fine à sud, invece u latu nordu hè fattu à rocchi à piccu sopra à u mare.

 

Da a punta Nord di Formentera, una infilarata di isulotti porta sin’à in Ibiza.

Trà quessi i più maiò sò Espalmador è, à l'este à pena scantatu, Espardell ; ci si ghjunghje solu cun battelli particulari.

 

Paisaghju

Di poche risolse, pè u più sò cipressi ghjinepari, pini  d’Alep, scopa, Mastix è Cistrose. Solu l’alti di Mola è di Guillén sò incurunati à pineti d’Alep è di ghjinepari.

U clima hè seccu è caldu, cun venti di Nordu forti è cuntinui, è per cunsequenza erbe, piante è arburatura crescenu tutti sfurmati da e vintere in una –per cusi dì- steppification di u paisaghju

 

Ecunumia

I 4000 Formenterenses, chì stanu custindi sò spartuti in quattru cumune cun pupulazione poca. A so speranza di vita hè a più alta di tutti i Spagnoli, forse per via di u stimulu di u clima.

Campanu di un’agricultura mudesta (biade, pomi, fichi, vinu), di l’allevu di porchi è di pecure è di pesca dinù, ciò chì li face per l’usu persunale. È po, sin’à pocu fà, era impurtante u sfruttà di e saline di u nordu.

U paisaghju hè fattu ancu di muragliette accatasta      te da parà u ventu, fiche solide è impuntellate è mulini à ventu (oghje pè u più muturizati o falati).

 

Pocu fà hè crisciutu assai u turisimu è da fà fronte à quessa, un cannellu sottu mare arreca l’acqua biitoghja d’Ibiza et l’ostelleria accresce e so capacità d’accuglienza.

 

Storia di l’isula

E scuperte di l’archeulugia portanu testimunianza chì ci eranu l’omi nantu à Formentera subitu à l’Età di bronzu (2000 anni prima di G.C.).

Dopu, Fenici, Punici è Rumani s’impusessonu di l’isula.

u nome grecu « Ophiusa » (= isula di i sarpi) è dinù u nome latinu « Frumentaria » (= isula da biada) insegnanu ch’elli ci eranu i rettili è chì a terra era diquelle fertile. Tandu ci era dinù acqua dolce à ghjittera invece oghje e riserve sò quasi spachje.

Dopu à i Rumani sò scalati i Bizantini, l’Arabi, i Nurmandi è i Catalani ont succédé aux Romains.

In listessu tempu, l’isula, pocu furtificata, hè diventata a vittima di l’assalti sanguinosi di pirati ghjunti da l’africa di u Nordu à tal puntu chì ver’di u 1400 a pupulazione era quasi sparita.

 

Da issa epica custì ci sò ghjunte e legende di tesori di pirati piatti in e caverne di i rocchi di a costa Est è Ueste.

Quand’elli sò turnati più sicuri i mari, à a fine di u 17 seculu, ci hè statu un ripupulamentu à parte si da Ibiza. Sent Francesc de Formentera hè a prima lucalità in u 1726.

Formentera hè da tandu ch’ella sparte a sorte di l’isula surella Ibiza.