Versione :

Ducumentu
F. Gregorovius - A cità di Bastia

CORSICA 1
Ferdinand GREGOROVIUS
Cotta'scher Verlag, 1854, p. 112 - 113

Capitulu dui
A cità di
Bastia

U situ di Bastia straurdinariu ùn hè, è puru stupisce. A cità vene in anfiteatru in giru à u so picculu portu. U mare ùn face golfu, ci hè ghjustu da accustà si ci, ci hè una tala. A parte à manu dritta hè imbarrata da un scogliu neru tamantu, chì a ghjente anu chjamatu Lione per via chì di forma pare tuttu una bestia. Sopra ci hè uncastellu genuvese foscu, u castellu ; à manu manca, in punta di a calata ci hè un Molu cù un picculu fanale. A cità atteppa per piane sopra à u portu, cun casali alti è accumpulati cum’è tante torre, è balconi assai. Al dilà di a cità si stendenu monti verdighjenti, cun chjosi à l’abbandonu è belli aliveti. Ci sò dinù i chjosi piantati à aranci, limoni è amanduli in quantità.

Bastia u so nome l’hà da e Bastese ch’elli ci anu custruitu i Genuvesi. A cità antica ùn hè chì nè Pliniu, nè Strabone o Ptulemeiu ùn ammentanu custì alcun locu dettu. In i tempi ci si truvava a piccula marina di Portu Cardu, una lucalità à vicinu. In u 1383 u guvernatore genuvese Lionello Lomellino ci fece custruisce a citadella o castellu è prestu prestu ci si fece à l’intornu u carrughju di Terranova. Tandu u carrughju suttanu u più anzianu turnò Terravechja. Oghje chì ghjè oghje isse duie parte facenu carrughji belli spiccati. Allora Genuvesi purtonu a sede di u so guvernu da Biguglia à Bastia ed da custì regnonu i Fregoso, i Spinola, i Doria- Doria ci ne fù ondeci à cumandà a Corsica per 400 anni- i Fiesco, Tibbà, Giustiniani, Negri, Vivaldi, Fornari trà tante altre nobile famiglie genuvese rinumate. In u 1797, quandu chì a Corsica fù sottu à u duminiu francese a spartinu in dui dipartamenti cù i nomi di i dui fiumi chì passanu da custì, Golu è Liamonu. Bastia firmò capilocu di u Golu è tandu a cpiccula cità di Aiacciu turnò capitale di a regione. Oghje chì ghjè oghje Bastia ùn incascia di esse stata prima capitale di l’isula è po dopu scaduta à u postu di una sottuprefettura, è puru tene u postu supranu in quantu à l’industria, u cumerciu è l’intelligenza. A ghjelusia reciproca trà Bastiacci ed Aiaccini face quasi ride è si puderia crede ch’ella hè quella bischizza ch’omu cunnosce trà paisani s’omu ùn sapessi chì a Corsica hè spiccata trà Di Quà è Di Là di i monti da i tempi più landani.