Versione :

Ducumentu
U Catinacciu di Sartè

Parechji cunnoscenu quellu di Sartè, u Catinacciu. Si pò apparagunà cun quellu di Bisinchi, è po ancu cù a prucissiò di u Cristu neru in Bastia.

A Cumpagnia del Santissimo Sacramento (1530) cura a prucissiò nantu à 1,5 chm pè i carrughji di a cità.

In testa vene u penitente maiò, scalzu, cun vestitu rossu è incappucinatu chì ùn si cunnosce. Hè incatinatu è porta a croce. Dui cunfratelli, à u pede di l’altare, li saldanu e catene à u pede dirittu. Omu si scrive parechji anni prima per esse u catinacciu. I vuluntarii si facenu cunnosce à u curatu: sò ghjente chì anu fattu un votu, o volenu ringrazià chì anu avutu qualchì grazia, o allora volenu pacà i so peccati, o ancu solu per fede. Quand’ellu hè sceltu da u curatu, dopu parechji mesi, l’omu hè isulatu durante trè ghjorni prima di u vennari santu. Stà in una cellula di u cunventu San Damianu, è po si trasferisce in a chjesa Santa Maria è custì à cirimonia principia à 9 ore è mezu di sera. Allora u penitente, cum’è u Cristu, hà da purtà a croce pisia assai è po cù a catena à i pedi, a catena, chì hà datu u so nome à a cerimonia: u Catinacciu. Sò nove chì accumpagnanu à Ghjesù : u penitente biancu chì face à Simone di Cirena in a Passione, anonimu ancu ellu. Dopu ci sò l’ottu penitenti neri, cù u cappucciu ancu elli. Quattru sustenenu u Cristu straiatu sottu à un linzolu biancu, statula di legnu cuperta da un pannu neru purtatu da l’altri quattru. Dopu vene u cleru cù i so urnamenti neri, è a ghjente. In e strette inturchjate di Sartè, à u lume trimulente di millaie di candeli, u stolu và pianu pianu in a folla, à u ritimu di i canti ripigliati da a prichera di u Perdono. Dura quasi trè ore a prucessione. Parte da Santa Maria Assunta, franca a cità è volta à a merria chì figura u palazzu di Pilatu. Dopu a marchja ver’di San Bastianu rapresenta a cullata ver’di u calvariu, omu si racoglie è preca di pettu à u catinacciu indinuchjatu davanti à l’altare è u Cristu chì ghjace. U catinacciu casca trè volte, davanti l’uratorii di Sant'Anna, di Santa Lucia è à u pede di Santa Maria Assunta duv’ella compie a prucissione. U catinacciu rinchjinatu si davanti à l’altare, aspitterà  chì tutti si ne sianu andti è tandu parterà ancu ellu.

Titulu : A Settimana Santa in Corsica
Pagine 170, 171
Edizione Albiana
Autore: Dumenica Verdoni
Ritratti : Ghjuvanni Harixçalde