Versione :

Ducumentu
A ghjente muntagnola

In Corsica e relazione trà ghjente mai sarianu state spare cum’è in certe altre isule vicine, più larghe è cun prupietà è furtune agricule tamante. In Corsica forse u spaziu cultivatu più ristrettu ùn hà micca permessu prestu l’urganizazione è u sviluppu di latifondii. È puru si dice è ripete chì in Sarté u distaccu suciale era palesu trà i sgiò è u populu. I cunfronti pulitichi sò stati spessu più chè duri trà paisani è bunapartisti contr’à i sgiò legitimisti è po ancu oppurtunisti. È ghjè cusì ch’omu vole spiicà a cità cum’ella si hè accertata à manca longu à i cambiamenti di regime.

Da l’anni 1920 a preputenza clanica hè stata scuzzulata da l’indiature pulitiche cuntrarie :  sezzione  SFIO affaccata in u 1926, Partitu cumunistu chì cresce in l’anni 1930, cuntrastu puliticu accanitu durante u Fronte Pupulare, greve impurtante di travagliatori agriculi di l'Ortolu. Sartè tandu passa da vechja tradizione di signuria à portabandera rossa di una cità accampata in un circondu puliticu di diritta. È cusì sinu à pochi anni fà Sartè  si hè arradicata à manca, sucialista di prima è dopu cumunista..

Durante a  Seconda Guerra mundiale, à pisà si in issu locu muntagnolu sò stati tanti i resistenti cum’è Santu Griffi è Laurenzu Preziosi è anu luttatu da apre a strada à a Liberazione di a Corsica, u 4 di ottobre di u 1943.