Surella

Cum’è tè sò di quelle
Chì ne vanu à l’attrachju
Ad abraccià le stelle
Puru à celu spachju ;
À l’ora chì mi smachju
Per piglià le chjappelle
Di primure ribelle
È stampà l’armunia
In l’anima una cria
Di silenzi sulleni,
Cù a notte annannata
Da li venti sereni
Surella mea amata.

Mira

Mira, Veranu spampaneghja
Sottu à li celi matuttini;
Senti sbuccià le so canzone
In la notte chì viculeghja...

È lu to marosulu in core
Cù lu so stranu rutulime
Sfiora la sponda per cuntà
Quella fola ch’ùn vole more...

Intricciati sò li camini
Ma voltanu tutti à l’agnone
Chì a to machja ti trascini...

È tramezu à lu petrichime
Cù lu to ritornu à spuntà,
E viole seranu prime !

GATTACECA Patrizia

Di L’Acquatella, dopu i studii in Bastia è in Ecchisi hà ottenutu a maestria di lingua è literatura taliana. Direttrice di Centru Suciale è animatrice in parechje discipline di cumunicazione, hà passatu u CAPES di corsu ed hè oghje prufessora di Lingua è Cultura Corsa.
Patrizia hè stata trà e prime alleve di i corsi di lingua corsa di l’anni 1975. Subitu subitu si hè fatta rimarcà da e so qualità di equilibriu, d’armunia trà a cultura corsa di a tradizione è una ricerca cuntinua di mudernità creativa.

À a sbunurata

A valle s’hè croscia
Di bazza calata
A notte s’hà lasciatu
Quì è culà duie ombre
Sott’à i castagni insunnuliti
A machja ùn parla ancu
È u celu s’hè grisgiu
A mio stradella ciotta è passa

Longu à fiume diciulone
È leva ogni vistica
È muschi zitellini
Una tintenna persa
Trinneca qualchì tirlu
Sottu à a filetta azeza
È v’anscia in faccia una aria
Chì parturisce fole :
Stamane mi ne vò
Ad aspettà u sole...

Paghjella

Paghjella chì ne veni
da l’Oriente eternu
nata quale hè chì sà
da chì lettu maternu
arrembatu à chì voce
o nantu à chì quaternu
da fà lu cantu altieru
è liatu è fraternu

Paghjella chì viaghji
è ne franchi frontiere
di lochi assulanati
è di terre primiere
di paesi landani
è di centu manere
di piaghje à vista d’ochju
è di muntagne fiere

Isula idea

Isula idea di la mio alba
Rosula altea è la vitalba
Fiore chì sbuccia è chì ci chjama
Fiore chì s’apre è dà la brama
Isula

Isula radica di a mio vita
Rispiru d’una acqua salita
Basgiu lampatu da i zitelli
Basgiu cascatu da i battelli
Isula

Isula idea di u viaghju
Di l’odissea ch’eo feraghju
Mandile spartu di li mio sogni
Mandile crosciu ùn ti vergogni
Isula

Isula celu tintu di sole
Ancu quandi un nulu dole
Chì a frasca s’alza è ci balla
Cum’è un penseru di farfalla
Isula

FUSINA Ghjacumu

FUSINA Ghjacumu

FUSINA Ghjacumu

Natu in u 1940 in l'Ortale d'Alisgiani. Dopu travagliatu parechji anni in Parigi duv'ellu dete di manu à e prime mosse di Rigiru è tante altre publicazione, hè oghje prufessore d'Università (literatura è scenze di l'educazione) à l'Università di Corsica. L'opera hè ricca è varia, bella significativa di ciò ch'ella pò pruduce una lingua, puru minurizata tanti anni, s'è cultivata da una persunalità ricca è sensibule assai. À cantu à tanti testi scritti da esse messi in musica nutemu st'opere principale publicate in lingua corsa :

Vis Cosmica

Di quandu in quandu sò Ghjudeiu
Ghjudeiu di l’Esodu è Ghjudeiu di u Ritornu
M’anu fattu sappiente in le Meriche
Sò butticaghju ghjudeiu in lu vintesimu circondu di Pariggi
E me unghje sò fìrmate in li muri bianchi di calcina
È u sangue di le me manu
Sò u Ghjudeiu vivu è tistimone annantu à a tarra di l’omi
Hè isciuta a me sterpa quand’ellu nascia u mondu è in la sfiacculata di u frattempu
M’anu chjamatu à quandu Diu à quandu cane
À quandu Omu
Ma lu me pettu hè tabernaculu fidu ci tengu un sognu vechju
U sognu vechju di i mei

Via

Cità crude è donne strane fochi spenti amichi ingrati
filastrocca è caimena di tanti ghjorni passati
cità donne d’una volta è cumpagni sminticati

cum’è chjudata à ribattò
è pà lu sempre in mè sepolta
a zitillona d’una volta
chì fece soffre è si ne andò
ind’un sognu sempre rivolta

 

cità quella indiavulata pien’ di fole è di canzone
è quill’altra chì brusgiava è di sole è di passione
oghje sò cennare sparte par carrughji senza nome

FRANCHI Ghjuvan' Ghjaseppu

Pages