UNA BRAMA TAMANTA

TEMPURALE

Durante iss’ ultimi anni, l’anni a maghjina di a Corsica è fà è fà si hè propiu sgradata...   Dopu à una sperianza pensata uriginale è chì prumettia si hè affaccata in l’upinione in generale un sintimu d’indignazione è di ricusu davanti à a speranza chì s’infanga è l’angoscia chì  s’assuppa. L’orizonte hè diventatu neru tantu è più.

UN PONTE TRÀ ERI È OGHJE

 

Credu chì sò nata azeza…

Sò sempre stata una zitella appena salvatica. Ridia spessu più forte chì a vita stessa, curria più infuria chè a mo pazienza pudia ella, sequità è risentia tuttu cù un core assai assai troppu tamantu per u mo corpucciu.

Intria in una stanza nant’à a punta di i pedi ma splendia cum’è un sole. Ùn aghju mai ritenutu u m’amore. Aghju sempre dettu senza esitazione.

Lugliu

 

E notte ùn calanu più da veru quì.

U celu ferma chjaru fin’à tardi, è campu in un mondu suspesu trà luce è silenziu. Lugliu fiurisce senza misura.

Ci sò ghjorni ch’ùn sò più bè s’ellu face ghjornu o s’ellu hè notte.

E notte ùn calanu più.

Sventuleghjanu, riservate, in una luce pallida, cum’è un sognu micca finitu.

HÈ BRUTTA A VECHJAIA

 

O, quellu tempu chì passa...ne parlemu ? Nò...ma... perchè chì, avà mi vene u laziu di sciaccà li una lagnanza ! U tempu...issu grossu mullizzone ! Ghjunghje cusì, lestu lestu, in modu : "heu ! Sò quì ! Emu da campà ci ! Hè ora di fà pazzie..." È d'un colpu, senza prevene.... Và fà ! Ti sciacca certi sciambuloni ! Pattoni da per tuttu ! À mez'a faccia, nant'à u corpu è à u murale... nèh !

MESSA À GHJORNU LUGLIU 2025

 

Sta volta si tratta di scrittura literaria assai ispirata da l’elementi di spressione oghjinca è di parechje idee, sintimi è fatti oghjinchi è universali. Di sicuru, tradizione, storia è anniversarii culturali corsi ùn sò scurdati, cum’è L’impiccati di u Niolu.

L’IMPICCATI DI U NIOLU - 251 anni fà

Marielle CLEMENTI

 

A storia di l’impiccati di u Niolu hè un avvenimentu dramaticu è miticu di a nostra storia, accadutu u 23 di ghjugnu di u 1774. Hè un fattu chì illustra a resistenza salvatica di i corsi di fronte à l’autorità francese, insediata da pocu tempu nant’à l’isula.

GHOSTING - Marielle CLEMENTI

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

FIORE

Marielle CLEMENTI

 

Dapoi tè, u mo core hè cum’è chjappu da u libecciu, ciambuttatu da l’onde di a sperenza è di u dubbitu. Cum’è quandu m’aspettava tù davanti à u « Régent » per andà à vede « Le hussard sur le toit » mentre chì Luz Casal sussurava « Piensa en mi » à a radiu in a mo vittura. Era tandu a prumessa d’una felicità à vene, una strinta impalesa.

BASTIA MICROBICA

Marielle CLEMENTI

 

Pages