Versione :

Ducumentu
I Carrughji di Bastia

Terranova

Sò i carrughji di a Citadella, a bastiglia ch’elli anu fundatu i Genuvesi à a fine di u XV u seculu. Ci si entre pè u Purtò di entrata.

Unepochi di casali eranu aduprati da l’auturità amministrative, religiose è militare. In quantu à l’edifizii religiosi ammintemu à Santa Chjara, cunventu diventatu prigiò, l’uratoriu Santa Croce, esempiu di u stile barrucchettu è a catedrale Santa Maria. Falendu da u giardinu Romieu si sbocca à A Marina.

 

Terravechja

Sò i carrughji chì ci eranu digià quandu i Genuvesi fecenu a citadella. Da u XVI seculu issa parte di a cità si sviluppa più chè Terranova accinta da muri; issa crescita sarà ancu più forte da quandu Bastia averà u so portu è, da 1870, un Portu novu.

Oghje, u Vechju Portu, chjamatu A Marina, ghjova sopra à tuttu pè a piacenza è a pesca.  Vicinu ci hè a chjesa di San Ghjuvà (XVIIu seculu) è u Mercà. Sò lochi primurosi di l’identità bastiaccia.

 

U centru di Bastia

A piazza San Niculà hè u centru di Bastia. U so  core. U situ hè statu accunciatu da u 1834 è in u 1854 alzata a statula di Napuleone. Ci sbocca u carrughju Napuleò duv’elle sò e duie chjese più vechje (16u seculu)  di a cità: San Roccu è A Cuncezziò.  À cullà di fronte à issa chjesa ci hè Funtana Nova.

Da custì si colla nantu à A Traversa  sinu à I Gesuiti (oghje cullegiu Simon Vinciguerra) è u Tribunale.

 

Sopra à Bastia

I pughjali sopra à Bastia per seculi sò stati senza nisuna custruzzione maiò. Ci si truvava sopra à tuttu chjese è casamenti religiosi, cum’è u Sacru Core o u munasteru di e Clarisse.

 

Ver’di u Nordu

Pocu pupulati sinu à a seconda metà di u XIXu seculu i carrughji di u Nordu mettenu tandu à sviluppà si. Toga diventa un situ industriale. Principalamente si vede creà l’impresa di vini è liquori Mattei, una fabrica di pippe è l’usina à gasu. L’apertura di u Novu Portu averà un’impurtanza maiò. Ma in a seconda metà di u XXu l’industrie si spiazzanu in particulare nantu à a cumuna di Furiani.

 

À u meziornu

Cù a sparghjera demugrafica vene, à parte si da l’anni 1960, l’urbanizazione à u meziornu di a citadella. Sopra à issi carrughji ci sò a Serra di u Pignu è e ruine di a Vetrice è di Suerta, primi siti pupulati in u rughjone. Passendu per Lupinu chì e so prime custruzzione datanu di u 1959, è per Paese Novu, omu ghjunghje in Falcunaghja, duv’ellu ci hè oghje l’ospidale principale di Bastia.