Versione :

Ragiunata
Mariana

Mariana hè una cità rumana, paleucristiana è medievale à una vintina di chm à sud di Bastia, vicinu à Golu è à u stagnu di Biguglia, chjamata segondu à u generale Mariu chì a fece ver’di l’annu 100 p.G.C. U locu pare ch’ellu fussi statu sceltu per via di a pusizione geostrategica.

Tappa 2

Falendu ver’di u meziornu, ùn si pò fà altru chè cansà si da a banda di Chjurlinu è A Marana cù i so siti antichi è storichi. Ùn mancanu nè ricchezze naturale nè ricordi di a storia dapoi chì i Rumani  ci si eranu stabiliti.

È po da cuntinuà a nostra visita,  piglieremu u trenu s’è no a ci femu per chè chì ci hè tanti affari à fà è à vede pè issi lochi chì a più parte di u tempu, ci si perde... tempu, ma hè vera chì ci si piglia tantu piacè!

Sumariu:

Principià à amparà !

Versione :

Ragiunata
Bastia nordu

Boulevard du Fangu

Boulevard du Fangu

Versione :

Ragiunata
Bastia Terra vechja

Vieuw port, immeubles, quai nord

Vieuw port, immeubles, quai nord

Sò i carrughji chì ci eranu digià quandu i Genuvesi fecenu a citadella. Da u XVI seculu issa parte di a cità si sviluppa più chè Terranova accinta da muri; issa crescita sarà ancu più forte da quandu Bastia averà u so portu è, da 1870, un Portu novu.

Versione :

Ragiunata
Sopr'à Bastia

A Cuncezzione

A Cuncezzione

Sopra à Bastia

I pughjali sopra à Bastia per seculi sò stati senza nisuna custruzzione maiò. Ci si truvava sopra à tuttu chjese è casamenti religiosi, cum’è u Sacru Core o u munasteru di e Clarisse.

Versione :

Ragiunata
Bastia sud

Quartiers Sud, Lupinu

Quartiers Sud, Lupinu

À u meziornu

Versione :

Ragiunata
Bastia centru

Cathédrale Santa Maria

Cathédrale Santa Maria

Versione :

Ragiunata
Bastia Portu Cardu

Ùn si sà à u ghjustu quantu ellu hà u paese di Cardu: mille anni o di più? In tutti i casi, era custì prima ch’ella nascissi Bastia. È ferma sempre cusì, impinzalitu sopra à l’anziana capitale di a Corsica.

Versione :

Ducumentu
I Carrughji di Bastia

Terranova

Sò i carrughji di a Citadella, a bastiglia ch’elli anu fundatu i Genuvesi à a fine di u XV u seculu. Ci si entre pè u Purtò di entrata.

Unepochi di casali eranu aduprati da l’auturità amministrative, religiose è militare. In quantu à l’edifizii religiosi ammintemu à Santa Chjara, cunventu diventatu prigiò, l’uratoriu Santa Croce, esempiu di u stile barrucchettu è a catedrale Santa Maria. Falendu da u giardinu Romieu si sbocca à A Marina.

 

Terravechja

MESSA À GHJORNU DI U 15 DECEMBRE 2015

Pè andà subitu à cunsultà i ducumenti, cliccate nantu à e parolle scritte in rossu o i legami

Salute,

Sta volta,

Pages