Versione :

Ducumentu
A legenda di u brocciu

Una volta ci era un pastori chì facia u so brocciu. Soca sarà statu in Lavudonacu.... Ghjunghji u diavulu è dici:

O mi dai i to casgia o ti piddu i to pecuri! Mi darè tutti i casgia chì tù farè duranti u mesi!

Versione :

Ducumentu
Da Zonza à falà

Da Zonza à falà

Da Zonza à falà

L’ALTA STRADA

Versione :

Ducumentu
Zonza una cumuna maiò

ZONZA

ZONZA

Zonza hè una cumuna ricca assai. Si stende da Bavella sinu à u mare. Ghjè a terza cumuna di Corsica. 1836 parsone ci stanu ma ùn ci n’hè cà 250 in lu paese stessu. Ci hè un iscartu maiò trà a parte muntagnola è a piaghja chì hè bella di più dinamica.

Parechje parsone di nomina sò passati in Zonza. Prima, u rè di i Corsi, Tiadore di Neuhoff in u 1736, ci hè statu dinò Napulione III cù l’imperatrice Eugénie. U terzu incurunatu à esse ci statu hè u sultanu di u Maroccu, Mohamet V.

Versione :

Ducumentu
E muntagne di Bavedda

Bavedda

Bavedda

E MUNTAGNE DI BAVEDDA

E muntagne di Bavedda si trovanu in Pumonti, vicinu à Zonza, in l’Alta-Rocca. I puntali bellissimi di Bavedda sò trà i siti turistichi corsi più visitati durante a statina. A foce di Bavedda hè à 1243m, trà mezu à i pini larici in altura è i pini marittimi quand’ellu si fala à l’inghjò. U locu hè propiu à mezu à u territoriu di u Parcu Naturale Regiunale di Corsica.

Versione :

Ducumentu
Andendu ver di Bavedda

Andendu ver di Bavedda

Andendu ver di Bavedda

Quand omu pensa à a Corsica affacca subitu u mare turchinu turchinu, a rena bianca è u sole chì luce quassù. In celu. Da perde a bussula senza più sapè duve piglià nè chì chjassu sequità. Ma ùn ci scurdemu chì a piaghja è u mare s’elli si meritanu a so nomina, ùn hà mai fattu male à nimu un bagnu in l’acqua viva di i fiumi o di i lavi, è d’altronde issi lochi custindi ùn mancanu ne di vista nè di paisaghji senza da e parte di Bavedda duve passighjendu spessu si sbocca nantu à vasche naturale o spisce duv’elli frombani i ghjargali.

Versione :

Ducumentu
Ritenuta di u Spidali

Ritenuta di u Spidali

Ritenuta di u Spidali

A RISERVA DI U SPIDALI

Versione :

Ducumentu
Golfu di Portivechju vistu da U Spidali

Golfu di Portivechju vistu da U Spidali

Golfu di Portivechju vistu da U Spidali

A FURESTA DI U SPIDALI

U Spidali è a furesta in giru si chjamanu cusì per via chì longu à i seculi ci hè statu custì l’agrottu per quellu chì passava è dinù, belle sicura, pè i pastori chì facianu a muntagnera. Oghje ghjornu chjassi pè una passighjata di garbu, ci ne hè tanti è più, cù à l’ingiru un’ambiente di verdura..

Versione :

Ducumentu
2. Alcudina

ALCUDINA
Tradiziunale Zicavu

Principià vogliu à lodare
U San Petri è Veraculongu
Po ci hè Nebbiu cù la Trova
U Fraulettu à fà la prova

Funtana di Termineddi
U terminu da faccia al Pianu
Teppa Ritta fù chjamata
O da quel terminu vicinu

Versione :

Ducumentu
I Puntali di Bavedda

Si hè dettu spessu chì a Corsica hè una muntagna in mare. In i fatti hè varia assai cù e so pianure, e so batticce di rena fine è i so monti alti spessu più di 2000 metri.
Isse cime facenu una sarra maiò chì spiarte l’isula in duie parte.
Prima si dicia “Cismonte” per a Corsica Suprana è “Pumonti” pè a Corsica suttana.
À sudu di l’Alcudina (2136m) Bavedda chjode l’infilarata di i monti chì và caliendu andendu ver di u mare.
Si presenta tutta frastagliata Bavedda, cù l’infilarata di puntali è di torre trà 1588 è 1655 m.

Versione :

Ducumentu
Da u mare à i monti

U FANGU

Eccu dui paisagii di u Fangu chì hè un locu assai più cumplessu è riccu chè ciò ch’ellu si scopre seguitendu a strada dipartimentale 351. Di fatti a valle, imbarrata à sudeste da a serra cristallina di a Corsica centrale , vicinu à Monte Cintu (2706m), solu 20 chm più inlà sbocca in u Mediterraneu in u golfu di Galeria.

Hè capita chì issu gradu di dslivellu favurisce i biotopi varii.

Pages