Ducumentu
Cucuruzzu è Capula

Chapelle reconstruite de Capula
U so bellu chjassu à l’ombra, cum’ellu era tanti anni fà in tempi di pastori, ed eccu dui siti di impurtanza maiò.
Chapelle reconstruite de Capula
U so bellu chjassu à l’ombra, cum’ellu era tanti anni fà in tempi di pastori, ed eccu dui siti di impurtanza maiò.
U Catenacciu chì hà da esse stasera l’avvenimentu di a Passione hè ligatu strettu strettu cù a cità.
Ci vole à circà ne l’origine à l’Età di Mezu:
Parechji cunnoscenu quellu di Sartè, u Catinacciu. Si pò apparagunà cun quellu di Bisinchi, è po ancu cù a prucissiò di u Cristu neru in Bastia.
A Cumpagnia del Santissimo Sacramento (1530) cura a prucissiò nantu à 1,5 chm pè i carrughji di a cità.
In a settimana santa, dopu a benedizione di e palme chì si presentanu sottu forma di crucette è palme intrecciate si face a prucezzione tradiziunale è dopu vene u rituale di e porte chjose ed aperte chjamatu l’ “attolite portas ". Dopu stu mumentu a ghjente si porta in casa e palme è affari benedetti da ghjuvà per prutege si.
Sartè
Ghjuvandumenicu Giovannangeli.
Albiana 2003.
Sartè
À Sartè, manca à pensà la di pudè la ammintà sana sana in qualchì parolla. Allora, cum’è di solitu, ci accuntenteremu di fà ci una passighjata l’ochji è l’arechje aparte cum’ellu ci vole. A storia cù e so croniche, a stratificazione trà sgiò è pupulani, u pusessu è a cultura di u rughjone si puderà intravede quì è culà, cù una fidighjata à la lesta nantu à case, chjese monti è loche.
Summary:
Découverte littéraire de la Corse
Maurice Ricord
Nouvelles Editions Latines, 1 rue palatine – Paris-6, 1963
page 177