InterIsule, Un viaghju in puesia da un’isula à l’altre

L'Alguer (Alghero)

L'Alguer (Alghero)

Casteddu (Cagliari)

Casteddu (Cagliari)

Catania

Catania

UN PRUGETTU ANZIANU (ANNI 1990)

     Sò parechji anni ch’ellu si parla assai di e relazione trà e regione mediterranee. Ci vole à ralegrà si ne. Hè più chè ghjusta chì durante tanti anni issi lochi è isse culture anu fattu cum’è s’elli ùn si fussinu mai cunnisciuti nè frequentati. Sinu à scurdà si chì a vicinanza era durata seculi è seculi. Di fatti, creatu i Stati muderni, fù rotta l’antica cuntinuità trà terre, scambii di ropa, d’idee è di culture. È da tandu i populi vicini scumbattianu cù altri capatoghji chè di circà à assigurà e sumiglie anziane. In quantu à l’individui, a so vita misurata à palmi di decennii ùn li purghjia a memoria di issi tempi landani. Ci volse à sente mette in ballu l’idea di custruzzione supranaziunale, di circulazione più faciule è più libera in Europa da vede riprincipià a cerca di e sumiglie. Trà ghjente di u Mediterraniu, ùn si pò dì ch’è no ci pratichemu assai oghje, ma dice chì l’intenzione oramai ci hè. I discorsi ùn mancanu è qualchì prugettu nasce ancu ogni tantu.

     Trà Baleare, Corsica è Sardegna, in più di l’accordi sugellati cù l’accunsentu europeu, hè crisciuta pianu pianu l’idea di una cumunutà di cultura è di interessu da fà valè in u guatru generale di l’Europa. Ùn hè ancu prugettu solidu, ma l’urientazione ci hè parsa bona à quelli di u Centru Culturale ed avemu messu à tesse qualchì filu da favurizà un barattu literariu è culturale. Hè cusì chì in u 1997 a nostra Biennale di Prosa literaria si hè allargata da Sardegna à Baleare (cù a publicazione di Scunfini in u 1998). Hè dinò cusì ch’ellu si hè purtatu u prugettu pueticu d’intertraduzzione Interisule (1997). Isse azzione anu avutu l’accunsentu è l’aiutu di a Cumissione Europea (DG XXII Educazione Furmazione è Giuventu, DGX Azzione culturale) è di i servizii di a Cullettività Territuriale di a Corsica è di u Ministeru di a Cultura (DRAC di a Corsica).
      Ùn hè cosa sfaticata di accoglie ghjente per sopra à e fruntiere è di permette di travaglià inseme. Simu fieri di avè ci la fatta. Quelli chì ci anu rispostu ed aiutatu sò diventati amichi : ci dà piacè è fiatu da risicundà !

L'AZZIONE CUNTINUA

       Eranu tanti anni fà, più di dece passati. Oghje si sò cuntinuate e relazione, è po ancu diventate più regulare. Tandu hè capita ch'ella hè robba menu spettaculare è più fundia. I cuntatti sò di travagliu, di arte è di amicizia. Si và da l'infurmale à u furmale senza tricà nè perde tempu. Si hè sparta l'aghja di a cuuperazione è e so realizazione in campu pueticu cum'è à l'iniziu, ma ancu di teatru, di scrittura rumanzesca è varie creazione.

Le livre électronique d’« ArdentÍsima 2001 »

Scontri di 25.03.2001 - 30.03.2001

Du 25 au 30 mars s’est déroulée à Murcia , province d’Alicante, la 10e édition du festival poétique ARDENT)SIMA qui se compose d’un riche programme de conférences, de récitals et de tables-rondes organisées dans la région avec le concours des institutions espagnoles, valenciennes et internationales. Ce forum, rendez-vous des éditeurs de poèmes et directeurs de revues est propice à l’échange d’impressions et de textes. Interromania s’attachera à en exploiter toute la ressource.

Franco Loi en visite en Corse en 2004

Scontri di 02.01.2004

Bibliografia: Franco Loi

Versione :
Uriginale

LIGHJENDU A PUESIA: Franco LOI

A puesia di Franco LOI vista da Ghjuvanna PAOLACCI

Ghjuvanna Paolacci hà lettu i puemi di Franco Loi publicati ind’è Viaghji puetichi (Albiana-CCU, Isule literarie, 2002).

 
I. TRADUZZIONE IN FRANCESE:

François PARE, ECRIVAIN FRANCO-ONTARIEN

Une référence qui a marqué la réflexion sur la littérature corse

Scontri di 02.08.2002

En Août 2002, Le Centre Culturel Universitaire a reçu Izabel Barsive, qui a conçu et réalisé pour les productions « Médiatiques » de Toronto, « Profil » un documentaire de 27 minutes consacré à François PARE. Ce film, projeté en avant-première à Corte, présente le portrait d’un écrivain et critique dont les études et commentaires font autorité dans le domaine des littératures minoritaires.

François Paré

François Paré

PARÉ François

François Paré a été longtemps Directeur du Département d’études françaises de l’Université de Guelph, dans l’Ontario. Né en 1949, F.Paré a fait ses études à Montréal, puis à New York. Il enseigne aujourd'hui à l’université de Waterloo (Ontario) où il dirige le Département d’études françaises.

Candina Nieri : commedia au Palazzu in 2003

Scontri di 03.02.2002 - 08.02.2002

Du 3 au 8 février 2003 s’est tenu à l’Université de Corse un stage de Commedia dell' Arte destiné aux étudiants. Une quinzaine de stagiaires en ont fait leur profit. Quelques éléments de U Teatrinu ont eux aussi suivi cettesession de formation et apporté leur concours à cette action de partenariat entre théâtres de Corse et de Toscane. A l’origine de cette initiative, le Centre Culturel Universitaire qui avait fait appel à un maître de stage de la compagnie ARTIMBANCO de Livourne que dirige Marco Leone.

NIERI Candina

NIERI Candina

NIERI Candina

Nata a Cecina (Li) il 18 /01/1975
residente a Cecina in Via F.lli Rosselli n. 71

1996/1999 consegue il diploma di attrice presso la Scuola del Piccolo Teatro di Milano diretta da Giorgio Strehler-Luca Ronconi

STAGES di interpretazione,danza contemporanea, danze sacre e danza dei dervisci, tecniche vocali, canto con: Peter Brook, Bruce Myers,Franca Nuti, Giulia Lazzarini, Caroline Carlson, Michele Abbondanza, Kyomi Ichida, Satyam Shurta, Harshil, Alfonso Santagata, Iva Formigoni, Antonella Astolfi, Lidia Stix
Commedia dell' Arte con Ferruccio Soleri

Resucontu di visita da Rosa Alice Branco in 2002

Scontri di 06.03.2002

RESUCONTU DI A VISITA DI MAURO CHECHI (TUSCANA)

Le temps des troubadours

Scontri di 10.03.2002

Retrouver le temps des troubadours

On consomme du format court, des enchantements brefs, des mètres standardisés. Bon. Pourquoi pas ? Qu’on n’attende pas de nous un ennième gémissement, ni même un froncement de sourcils. On n’est pas là pour morigéner, mais proposer, faire connaître, introduire la diversité comme proposition alternative à l’uniformisation. Alors, bien entendu les poètes sont les bienvenus. Les troubadours et les trouvères aussi. Si on en trouve.

Cunferenza di Corti di Marzu di u 2002

Pages