MEDITERRANEU: BILANCIU, PRUSPETTIVE

Un prugrama d'attività à longu andà

Scontri di 13.10.2012

MEDITERRANEU : U GHJUVORE

 

Da ch’ellu hè statu fundatu u CCU si hè fattu attente à e realità literarie di u Mediterraneu è si hè infurzatu à creà un dialogu veru, cuncretu è prugressivu, per necessità. Ùn femu u passu più grande chè l’infurcatura, ma quessa custì pruvemu à assicurà la. U prugettu di prima hà fighjatu ver’di a Sardegna ; dopu e Baleare è po a Sicilia. Si affacca cusì, cum’è un arcipelagu chì ùn si era vistu, un territoriu favurevule à a cuuperazione trà l’isule di ste parte.
Stu primu resultatu ne hà da tirà unepochi dopu in altre direzzione. Ci hà da vulè tempu è pazienza, ma a strada a ci avemu insignata. D’altronde ùn nascerà nunda perchè si sarà solu annunziatu. Ci vole à mette e mani in pasta, tutti i ghjorni. Hè u sensu di e rializazione digià fatte è di quelle ch’è no pruvemu à fà avanzà.
Emu participatu à l’azzione culturale di Corsica è fighjendu a strada fatta ci pare di vede spiccà, trà mezu à l’altru restu dui o trè chjassi :

1. Un’azzione cuntinua in campu teatrale, cù u prugramma ODISSEA à principiu: teatru mediterraneu in parechje lingue: Itaca ! Itaca ! (1997), Ciclopu (1998), è dopu sò ghjunti Dionomachia (1999), Memoria di l’Acqua (2000) et U Medicu stranieru (avril 2001). U travagliu ùn hè compiu : u cuntinuemu in senu à l’Istitutu Internaziunale di u Teatru di u Mediterraneu chì u CCU ne hè sede suciale pè a Corsica cù L’Associu Corsu di l’IITM. Issu Associu in u 2000 hà urganizatu dui avvenimenti significativi Una festa per Aristofane (lugliu, situ di A Canonica) è sopra à tuttu Argonauti 2000, un spettaculu multilinguu (cù 17 teatrini di 8 paesi) creatu à a fine di una residenza di un mese in u Teatru di Furiani. U spettaculu hà giratu cù elementi corsi (Remi Chiorboli pè u rollu di Orfeu è Vannina Benisty pè l’assistenza di regia) à traversu varii paesi : Cruazia, Spagna è Purtugallu, in tuttu 25 rapresentazione). Di ghjugnu 2001, emu dinò accoltu u battellu Odissea 2001 è tutti i so passageri chì portanu un messagiu di pace è di dialogu artisticu. Issu settore di attività si sviluppa pianamente è bè è ci hà purtatu à studià chì parte particulare ci saria da ghjucà pè u teatru corsu, in relazione cù i Scontri di u Teatru Universitariu è sculare urganizati durante parechji anni cù u Teatru di Bastia, l’IITM Madrid è l’Ispezzione Accademica di Cismonte.

2. In u campu di u libru è di a lettura, a nostra azzione và, dinò ella, in u sensu di u Mediterraneu
A BIENNALE DI L’ISULE, cun quattru edizione compie. Ci participonu catalanu, corsu, sardu è sicilianu. Principiata cù un’iniziativa corsusarda (1995), è prulungata cù l’entrata di e Baleare (1997) hà dinò accoltu a Sicilia da u 1999. Si trattava di un cuncorsu gestitu da quattru ghjurie in e varie situazione isulane. Ogni bienniu funu pruchjamate e classifiche è accoglte e ghjurie. Quella di l’ultima edizione accolta in Corti hà permessu di tirà e cunclusione è diversificà l’applicazione di u prugettu. Cusì si hè insignatu a pruspettiva di una cuuperazione più strutturale è regulare, in particulare per mezu di l’animazione di a rubrica « Scunfini » di a rivista Bonanova è a participazione di e quattru isule in a rete InterRomania. Isse riunione sò dinò l’occasione prediletta pè fà u puntu di a pulitica d’intertraduzzione chì hè unu di l’aspetti impurtanti di i scopi di u nostru centru culturale. Cusì si hè pussutu cuncretizà l’azzione di publicazione. Oramai si cunnoscenu Vicini (1997), Scunfini (1999), ma ancu Isule literarie-Des Iles littéraires (2000) è po Des Nouvelles d’IMEDOC (2002), Un Itinéraire littéraire en Méditerranée (2002), Pâris et ses femmes (2002), Viaghji puetichi (2002), Baratti (2003), Une Journée de littérature en Méditerranée (2005). Issi libri volsenu insignà e strade cuncrete d’issa cuuperazione culturale è literarie. Oramai sò quelle ch’è no pratichemu regulare cun creazione teatrale, azzione puetiche è edituriale chì ùn si puderianu fà senza issa sperienza di a cuuperazione trà lochi è iniziative di u Mediterraneu.
INTERROMANIA cuncoglie a rete di i nostri currispundenti chì ci arrecanu testi è nutizie culturale nantu à u situ web di u CCU : http ://www.interromania.net. U situ si arricchisce ogni ghjornu è certi lettori ùn stanu tantu à diventà cullaburatori attivi.
I SCONTRI LITERARII regulari sò stati iniziati in u 2001 cun « La Maison des écrivains » (Centre National des Lettres). Un primu ciculu di scontri hà permessu un dialogu cuncretu è cuntinuu cù scrittori europei chì a so opera hè significativa di l’andatura literaria chjappa da a literatura in ogni paese rapresentatu. U situ InterRomania i presenta à misura, cù in generale a versione corsa di unepochi di testi soi. Face dinò u resucontu di l’animazione svolte à l’occasione d’isse visite : letture di testi in varie lingue, dialogu cù liceani è studienti, attelli di scrittura duv’elli intervenenu i scrittori durante u so segiornu. Unepochi di issi autori sò stati tradutti in lingua corsa è publicati quì. Custituiscenu bella parte di a cullezzione « E Cunchiglie » di ALBIANA o di « Veranu di i Pueti » (CCU-ALBIANA).
SCRIVITURE INTRECCIATE
U CCU hà apertu un attellu internaziunale di traduzzione literaria riligatu à un’operazione larga è varia animata da Francescu Saveriu Renucci in u quatru di l’IITM. U prugramma si hè appughjatu nantu à a struttura di Odissea 2001 è hà pruduttu culaburazione nove pè e nostre azzione. Unepochi testi sò stati accolti da varie parte di u Mediterraneu.

Dunque, dopu una vintina di mesi di sperimentazione, emu decisu di rinfurzà issa orientazione. L’andatura scelta, ùn la mutiveghja nunda altru chè u prugettu è a primura di mette a nostra pruduzzione literaria in cunfrontu cù altri sguardi, altre persunalità, altri centri è fuculari duv’elle ghjunghjenu è ripartenu l’opere, l’ispirazione, e currispundenze è e letture. In issu passa è veni ch’è no vulemu sempre più regulare l’idea hè di buscà –o megliu di custruisce- un laburatoriu duve a spressione nustrale si possa arricchisce di tanti messagi è sullecitazione ghjunti da i nostri cuntorni, vicini è più luntani, novi è landani, è di mette li à ghjuvore di l’elaburazione literaria in lingua corsa. D’altronde unepochi di azzione iniziate da issi « invitati » anu prudottu intraprese di traduzzione di a pruduzzione literaria corsa in altrie lingue è in altri paesi, cum’è issa Korzikansko Pjesništvo, curata da Dražen KATUNARIĆ (Litteris, Zagreb, 2012) o l’Antulugia di a puesia corsa in purtughese ch’ella appronta in Aveiro Rosa Alice BRANCO.