Versione :

(Eserciziu) A cartugrafia araba

A geugrafia araba hè à u puntu più altu à l’ondecesimu seculu. Issa scenza si hè fatta un postu particulare in a literatura integrendu raconti di viaghju, discrizzione di u mondu è cunsiderazione filusofiche. I libri di geugrafia chì veneranu dopu anu da pruduce opere di cumpilazione trattendu infurmazione di seconda manu. Quellu di Al-Idrîsî, u più chì spicca, hè a sola geugrafia araba à entre in l’Europa di a Rinascita.

In u 12u è 13u seculu affaccanu cumpilazione distinate à un publicu largu. Trattanu non solu di geugrafia ma ancu di cusimulugia, di astrulugia o altre materie simule. A literatura di viaghju cunnosce ella dinù un gran sviluppu è porghje un’infurmazione cuntempuranea in quantu à l’Africa di u Nordu è u Mediu Oriente, cum’elli a facenu vede i celebri Viaghji è viaghjoni d’Ibn Battûta (1304-1377).

Al-Idrîsî incentra a so idea di u mondu nantu à u Mediterraneu, incrociu di trè civilizazione : Imperu bizantinu, Mondu islamicu, Occidente cristianu.

Fighjate a carta geugrafica di u 20u seculu. Insegna in detagliu i fatti ecunomichi è religiosi chì eranu primurosi pè a ghjente da u 12 à u 13u seculu. 

A-Lighjite torna u testu nantu à Al-Idrîsî. Dopu fighjate e carte. Lighjite l’affirmazione quì sottu è rispundite di sì o di nò.

E carte geografiche (in più di quella di a Sicilia) d’Al-Idrîsî sò state ricunnisciute cum’è i ducumenti più novi in u mondu arabu.                                                                                     iè / innò

B-Rilighjite u passu quì sottu di u scrittu di P.MATVEJEVIĆ.

Azimut hè una parolla araba ch’è no avemu fatta nostra tutti quant’è no simu (a so radica, cum’è per zénith, hè u termine sumt, chì vole dì chjassu, via). Venezia hà chjappu u nome arsenale, ch’ella dete à u casamentu celebre di a laguna. A darsena, vicinu à u portu di Genuva, à cantu à l’anzianu cantiere navale vene da listessu ceppu, è dinù a Darsa Vechja, custruita sottu à Enricu IV in Tulò. L’adopru di u catrame (al-gatran) in custruzzionenavale, prima di unepochi, l’Arabi u cunniscianu. Tutte e marine mediterranee, è po quelle di u mondu sanu, fecenu soiu u termine amirale. E sciffre arabe (sciffra vole dì zeru) rimpiazzonu l’equivalenti rumani. … Quandu u famosu  navigatore eurupeu Vasco de Gama ghjuse vicinu à e coste di l’Este africanu si circò un pilota capace à purtà lu sinu à l’Indie. Tandu hè statu l'Arabu Ahmed Ibn Madjid à agguantà u timone di u battellu di Vasco de Gama. « 

 

Dopu lettu, imaginate un dialogu trà Ahmed Ibn Madjid è Vasco de Gama è scrivite lu.

 

C-Mandate e vostre risposte è issu picculu testu à : asso.ccu@wanadoo.fr

N.B.Pudete ancu arrigistrà a vostra risposta (mp3 o mp4) è mandà la à listessu indirizzu : asso.ccu@wanadoo.fr