Ragiunata
Stagni, fiumi, lavi è muntagne

A Corsica hà una superficia di 8700 Km2. Hè longa 180 km è larga 80 solu. Pussede 1000 km di custere chì 300 sò rinaghji.

A Francia, u so territoriu puliticu, li vene à 160 km ma l’Italia, terra ferma, hè solu à 82 km è a Sardegna à 12 km.

Longu à a piaghja urientale, fatta di rinaghji, si trovanu unipochi di stagni chì certi (Diana, Urbinu) sò sfruttati da in pesci o frutti di mare (ostrice) mentre chì u più maiò hè diventatu una riserva naturale : hè Chjurlinu, vicinu à Bastia.

Ma a Corsica hè propiu una muntagna à mezu à u mare : culmineghja à 2710m cù u Monte Cintu è si pò mintuvà vinti altri monti chì francanu i 2000m. Citemu i più famosi : Monte Ritondu (2695m), u Monte d’Oru (2393m), u Monte Rionosu (2343m) o quellu suttanacciu, L’Alcudina (2136m). Ci vole à dì chì più di a mità di e terre si trovanu à più di 400m di u livellu di u mare, l’altitudine media essendu di 560m. Tandu, hè bella palesa chì e strade sianu custrette à francà bocche à spessu alte cum’è Vizzavona, Verghju, Sorba, Verde o Bavedda chì, à piriudi dati, ponu esse chjappe da a nivaghja.

A muntagna si gode dinò una bella poca di lavi, supratuttu in a parte cristallina : i muntagnoli cunnoscenu bè Melu, Capitellu, Goria, Bastiani, Crenu o Ninu chì sò quelli più friquentati è visitati par via di a qualità di i lochi.

I fiumi principali sò u Golu (84 km) chì hè u più maiò cù u Tavignanu (80km). Ma ci sò dinò u Fium’orbu, u Travu in piaghja urientale, u Taravu, a Gravona è u Liamone essendu i principali fiumi suttanacci.