Versione :
Corsu

Labirintu

Pagine : 1 2 3 4 5 6 7

PERSUNAGI :
Narcisiu : viziosu ; in cor di a pezza ùn muta micca pelu, ma caratteru è idea.
Ribombu : una ninfa pocu quenta, scherzosa è zergosa.
Efisiu : cacciatore spiritosu, ma rozu
Narcoticu : cacciatore struitu, ma losciu losciu
A Voce : poliglotta
Pimpirinetta : circatora in geulugia, antrupulugia è tante altre discipline

Passa è veni cuntinuu di dii, mostri, cacciatori è animali reali o chimerichi. Ponu esse solu finzione ammintate, sugeriti da lumi è caleidoscopu di maghjine è lumi, ma dinò ballarini è cantarini, cù mascare è custumi ridiculi è fantastichi.

 

SCENE 1

Narcisiu, Efisiu, Narcoticu, A Voce

Narcisiu : Chì scandalu ! Ùn si pò più lacà nunda in e fureste d’oghje ! Sarà tuttu issu passa è veni... ùn ci hè più chè frastorni, frapiglia è frabotta... più un palmu di nettu...

Eranu quì ! L’aghju lasciate quì, e mo trappule è avà, hè un’ora  ch’o girgu è ùn ci hè più manera di arricurdà mi à u ghjustu induv’elle sò...

Efisiu ( da parte, senza fà si sente): Eh ! Vai chì tù ! Cù tuttu ciò ch’è tù ai in capu ùn mi stona mancu ch’è tù ùn ti ricordi da u nasu à u mentu... In fatti saria megliu piuttostu da a mente à l’altru restu, chì ghjente imbicchite, ne aghju vistu è ne aghju vistu ! ma cum’è stu arnese quì, mai ! Aù, mai ! Un sprupositu... Vedi, qualunque cosa chì li passa à tiru, a feghja è s’ella assumiglia à ùn fussi chè un’aria di femina... Videte : mettimu,  s’ella passa ùn la sò, una pernice, una lefra, una... bicazza... una spazzola vestuta da donna ? È bè s’ella passa... ci passa !

Narcoticu : Ghjusta ! Basta ch’ella passi femina...

Efisiu : È ancu ! Ùn hè micca sicura. Pò passà ancu maschju...

Passanu un volu di culombi, dui cignali è un elefante

Narcisiu : Puttana goba ! Chì pezzoni ! O zitè, avete vistu i pezzoni chì sò passati ?

Efisiu : Aè ! cù ellu è gira è gira, ne vultemu sempre custì !

Narcoticu : Ah ! aè ! in quantu à mè...

Narcisiu : Bon ! Dispiace ma ùn sì pò esse à u fornu è dinò à u mulinu ! (cerca) Ah ! e rete, e trappule, i lacci ! Buffa ! mi pare mille anni chì l’omi inventinu qualcosa chì sia più... efficace per caccighjà. Ùn la sò po eiu ! Un cosu, duie canne ligate è po un affare... pabà ! ch’ellu partissi cusì frumbatu ! schjù schjù schjù ! è lampà tuttu ciò chì li passa à tiru !

Efisiu :  (infrebatu)  Iè, iè, duie canne, un cosu, una cosa, u chjamerebbemu cannone ! o fucile ! Basta ch’ellu tirghi è ch’ellu lampi ! Ci vole à mette ci una regula, quantunque ! Avete vistu u passa è veni di l’animali ch’ellu ci hè per sti lochi ! Ùn pò più durà cusì ! S’è no lachemu fà, ùn anu da stà tantu à imbastardì ci à noi tutti, è saria u più bellu !

Narcoticu : Ah ! aè ! in quantu à mè... Dì la puru ! Di prima eramu insetti, zecche o camule... vermi rampiconi... scrimizime nantu à cuscogliule, via nunda... Emu messu ùn sò quantu millenarii à pisà u musu da terra... Dopu si hè sgrunchjulita una ghjanda quì (si tocca u tupezzu) o quì (sottu à l’ascelle) –à u ghjustu ùn la sò- -è tandu, hè stata a Revuluzione... u principiu di l’Umanità !

(Cù esaltazione) È tandu emu principiatu à alzà ci nantu à i nostri pedi... un pede... un altru pede... è acquistà figura umana !

(Ritornu à u reale, inchietitudine in a voce) Invece oghje, s’è no ùn femu micca casu, cù tuttu issu razzinu animalescu chì ci accampa, à mumenti vultemu à quattru patte, runchemu cum’è sumeri, currimu cum’è cani è perdimu a parolla ! Ed hè per quessa chì ci vole à caccighjà !

Narcisiu : (versu sintinziosu è un pocu disprezzante) : Ùn sò micca d’accordu cù i vostri discorsi chì site rustichi è paisanoni ! Noi altri i sgiò, i cacciatori di razza, ùn avemu nunda contru à l’animali è A Natura ! A Natura hè a nostra Mamma è a rispettemu...

Efisiu : è l’animali i nostri fratelli...

Narcoticu : In quantu à mè...

Narcisiu : Ghjustu à puntu ! Fratelli è surelle ! È i devimu rispettà, i devimu! « À chì face face à sè dice u pruverbiu » ed hè custì ch’ellu posa tuttu u sistema di u ragiunamentu in quantu à a caccia.... Sentite un pocu...

S’è no fessimu male andendu à caccia, feriamu male ancu à noi stessi, è quessa ùn si pò ! Hè per quella chì l’Omu s’ellu hè cacciatore, cum’è no simu tutti quanti, hè per via ch’ellu ricerca u so bè sputicu ! Tutti quelli di sti cuntorni, tutti quelli chì intrenu è chì sortenu da sta furesta quì, sta furesta magica, sta furesta primurdiale, è bè tutti sanu chì s’ellu ricerca u so bè sputicu l’Omu, hè ch’ellu si tene caru à sè stessu...

Narcoticu :  l’Omu...

Narcisiu :... l’Omu ! Or, s’ellu si tene caru à sè stessu, vole dì chì tutti i so atti, tutti i so gesti è perfinu ancu tutti i so pensamenti più intimi, sò tutti ghjustificati da l’amore di sè stessu : primu puntu ! Mi seguitate ?

Efisiu : ...

Narcoticu :  ...

Narcisiu : Bon ! A caccia essendu unu di l’atti è di l’attività di l’Omu, a caccia hè dinò una di l’attività di l’animali elli stessi, postu chì l’animali è l’omi sò fratelli...

Narcoticu :  è surelle, in quantu à mè...

Narcisiu : È surelle, secondu puntu ! È ripigliendu tuttu da l’iniziu è u cumenciu, noi altri omi s’è no caccighjemu hè chì tenimu cari l’animali !

Narcoticu : Terzu puntu !

Efisiu : Innò !

Narcoticu :  è surelle, in quantu à mè...

Efisiu : Innò !

Narcoticu :  Allora, l’Omu...

Efisiu : Ma innò ! stà zittu, o sciuccò !

Narcisiu : Ne risorte una cosa chjara, palesa, evidentissima : hè chì u veru nemicu di a Natura hè quellu chì ùn và micca à caccia ! Quellu chì ùn li piace a caccia ! Quellu chì lotta contra à a caccia ! Ma capite subitu chì quessa ùn si pò ! Ùn hè chè una suppusizione, un’ipotesi di travagliu cum’elli dicenu i scentifichi ! Sarianu quelli chì ùn sò cacciatori, ma un omu chì ùn fussi cacciatore, sinu à oghje hè una cosa chì ùn si hè vista nè intesa ! Ùn hè ghjusta, o cumpagnò ?

Efisiu : Ghjustissimu, o sgiò Narcisiu ! Ghjustu chì mancu à pensà la ! È po in più, o sgiò Narcisiu, ci hè un altru puntu...

Narcoticu : Ah ! iè ! u terzu...

Efisiu :  U fattu si stà, o sgiò Narcisiu, chì cù e rete, i lacci, archi è frezze, e frombule è i cacciafù è tutti l’attrazzi à l’anticogna, si perde un tempu scemu. Vi vecu cum’è vo fate : allocchè preparatu tuttu, più di una volta vi ferma dopu pocu tempu, pè... (risetta intesa è capita) l’altru restu, l’altra caccia !

Narcisiu : Pocu tempu, ma micca pocu laziu, per l’altra caccia !... Videte avà chì ghjè avà, cù tutti issi boschi, tutte issi lamaghjoni rimurosi, tuttu issu odore di salvaticu chì gira quì sopra, issu omacu zeppu di natura, tuttu issu muscu chì vene da u prufondu più prufondu di u fondu...

Efisiu : di u fondu di u mondu...

Narcisiu : Iè, è bè ! sentu qualcosa chì si pesa, chì si pesa...

Efisiu : Qualcosa ? ! Oimè... state à vede...

Narcoticu : Ah ! aè ! in quantu à mè..

Narcisiu : Iè, qualcosa chì vene da u fondu di l’anima di sta furesta millenaria, sti lochi, una chjama pudente, roza è dolce à tempu, cum’è una musica... Sti lochi! Sta furesta folta, ùn pare nunda sò sicuru chì ci feghjanu...

Efisiu : Quale ? ma quale ?...

Narcisiu : Ma cù quale sò è cù quale parlu ? Ùn avete rimarcatu nunda Sangula Miseria di Prumuteiu incatinatu à u so scogliu è chì l’altagna vene è li spizzica e viscere ! Induve simu, per Baccu ! Simu vicinu à una furesta, ùn hè vera ?

A Voce : ... hè vera !

Narcisiu :  Ah bon ! Ma una furesta antica o una furesta cum’è l’altre, Perdingulina ?

Efisiu : Una furesta cum’è vo vulete voi, o sgiò Narcisiu...

Narcisiu : Antica, allora ! ai capitu, antica ! Un tippu cum’è mè, Narcisiu, ùn pò esse chè vicinu una furesta antica, è cosa ci hè in una furesta antica, è dì, cosa ci hè ?

Narcoticu : Ah ! aè ! in quantu à mè..

Efisiu : È chì ne sò eiu, erba antica, petre antiche, arburatura antica ?

Narcisiu : Innò, o stupidò ! animali, bestie tamante, chjuche, grasse è magre, fitte è minute, longhe è panzute, debule è furzacute, millaie è po millaie è miglioni di miglioni di mille di tuttu ciò ch’ellu hà pussutu inventà l’estru di i nostri dii à l’oziu ! Licorne è idre à millecapi, curnuti senza corne è polpi appiccicati à cunigliuli à trè capi ! Dragoni cù mille zampe, un ochju nantu à ogni pede è chì canta a Marseillaise è U Culombu s’è tù li metti un ditu in quellu locu ! un acellone capimpiumaccitu cù una ala bleue è un’altra gris métallisé, una ciriola trè metri è mezu di circunferenza, quattru antenne è dui transistors, un cazzu marinu à pedale capace à tirà si à daretu trè battelli carchi di otre di vinu di Creta è quattru di botte di vinu di Corintu... Ci hè di tuttu custì, di tuttu ! U pocu è l’assai ! U tamantu è u minusculu ! Eccu ciò ch’ellu ci hè in una furesta, antica, mitica, u Labirintu di a Creazione ! U Magazinone di tutte e puttanate ch’elli anu pruvatu i dii nantu à noi, i curciarelli chì u nostru solu peccatu hè di esse stati i so figlioli ! i so bastardi ! Un Labirintu chì à chì ci entre, hà da strazià à truvà a surtita ! È camina è camina, à chì ci casca, face u giru di l’infrignette di a Creazione ! Hè propiu per quessa ch’elli ci mandanu tutti issi stoli di animalotti è di animaloni ! I ci mandanu à noi, è noi i scurrimu ! Per cosa credi ch’è no siamu quì, i creati ? L’omi cum’è voi o i creati mezu omi è mezu dii cum’è mè ? Simu creati per scorre, puntu è basta ! È ci devimu sottumette à u nostru destinu.

Efisiu : Allora andemu, o sgiò Narcisiu, andemu ! Tenì l’arcu è tenì a frombula !

Narcisiu : Ma chì ragana ! Mi interrumpite sempre è ùn ci hè manera di spiicà nunda ! Or fighjate à pena e fureste antiche cum’elle sò diventate oghje ! Pare di esse à ora di apperitivu in Piazza san Niculà ! Fate la finita è state à sente senza taglià chì dopu perdu u filu !...

Bon ! Allora, da scorre ci sò : una, l’animali, ben intesa, è duie : ci sò e ninfe ! Cù quesse, hè un altru affare. Ninfe graziose è belle, fine è prufumate, un pocu civette è un pocu ribelle. Saltarine, ballarine di l’ombra di i sepali prufondi, sfiatate di avè corsu à strappafiatu quand’elle si ciottanu, nude è lisce, ind’è un ochju di acqua. Legere cum’è l’ansci di ventulelli carchi à carezze di amore ! Femine, donne, giuvanotte fresche è carne calla ! Tutte listesse, intimurite una cria, ma incuriusite assai ! Vedi quì, issu lamaghjone zeppu è scuru, è bè, sò sicuru chì s’è tù vai à fighjà daretu, ai da sculinà ne una, impaurita ma ardita è pronta à tutti i capricci ! Voli scumette ! Voli scumette ? (tandu da daretu à u lamaghjone si sente cum’è una voce feminile chì ripiglia l’ultime parolle)

A Voce : Voli scumette ?

Efisiu : Oimè ! scappemu chì hè magia !

Narcoticu : Scappemu ? Ùn la sò ! chì fà ! chì ùn fà ! That is the question...

Narcisiu : (pigliendu si li tremindui per l’arechje è trascinendu li voltu u lamaghjone) Altu là ! Fermi fermi, o cumpagnò, chì ùn si busgia ! A vi aghju da amparà eiu cos’elle sò e ninfe è e fureste antiche ! Alò, o quella zitè, ti portu quì dui pullastroni, à pena timichi, ma gualanti omi s’è no i sapemu piglià...

A Voce : ... i sapemu piglià...

Narcisiu : Anh ! anh ! sentite ? sentite ? Alè, andemu à noi è ghjuchemu ci una cria !

Ninfa ninfetta di sti cuntorni, chì li cacciu, l’ochji o i pantaloni ?

A Voce : ... i pantaloni...

Narcisiu : Ah ! Ah ! Birba, a ninfetta ! Alè, alè ! on s’enlève les pantalons !

A Voce : ... les pantalons...

Narcisiu :..  i calzunetti...

A Voce : ... les caleçons...

Narcisiu :..  Indeh quessa sì chì hè struita, a ninfa ! Ci face a traduzzione simultanea, ci face. Pruvemu à pena s’o li dicu qualcosa in parlata suttanaccia di quì. Hè capace à risponde in modu pinzutu... Vulete vede ? ...

« O quidda zitedda, mi vol’dì quali sè ? »

A Voce : Language not found ! I’m sorry. I can’t answer this quistion because my traductor system speak only french, english, italian, spanish, normalized corsican and so on, but dialects aren’t allowed !

Narcisiu : O zitè, andemu à vede chì quessa a ninfa, avà trovu ch’ella hè à pena troppu astuta è mi dumandu s’ella ùn ci hè micca qualchì fisica... Passemu à pena è sculinemu quale si piatta daretu à i lamaghji è fà e voce !

(Si sente frucà daretu à i lamaghji, a voce di Narcisiu chì lampa ghjisteme, è po à l’ultimu Efisiu è Narcoticu voltanu mentre chì Narcisiu parte à circà quelli chì anu fattu u colpu di a Voce)

SCENE 2

Narcisiu, Efisiu, Narcoticu, A Voce

Narcisiu (da daretu à a lamaghja) : Ùn ci hè nunda nè nimu quinci per lu Mundacciu arrabiatu ! A Voce hè scappata ma avà, mi li achjiccu daretu è a mi hà da pacà, a mi hà da... ! Eiu mi chjamu Narcisiu è ùn sarà detta ch’elli mi piglinu à a risa cusì faciule ! a mi anu da pacà, a mi anu da... Aghju da move mezu mondu s’ellu ci vole ! Ma l’aghju da truvà ! Spianaraghju l’Olimpu è u Caucasu ma l’aghju da inguccià è fà li la pacà !

(si sente a so voce chì si alluntana in fondu)

Efisiu (vultendu in scena) : Oimè ! chì furia sulenne ! Si ne hè andatu ! Megliu megliu ! Quandu u vecu in collera cusì, hè megliu ch’ellu si tenghi à u largu chè di avè lu à vicinu ! Ùn si sà mai quand’elli sò scatenati cusì ! Smanitteghjanu, erziculeghjanu, zerpiteghjanu : tù passi à cantu è pabà ! ti ne pigli unu in piena fronte...

Narcoticu (vultendu ancu ellu, losciu losciu) : Ai vistu : colla cum’è u latte à u focu ! Ùn sò cum’elli facenu chì li piglia è li colla in capu in un lampu ! Ancu di grazia chì à mè, a Natura mi hà fattu calmu è tranquillu...

Efisiu : Ah, per quessa, u benedica, ùn sì propiu di quelli chì piccianu focu, vai puru ! Cù tè, i spenghjifocu ponu andà à porghje a manu è dumandà a limosina per i carrughji !

Narcoticu : Ùn dì quessa chì ùn hè ghjusta. Sò passiunatu ancu eiu, ma soca ùn si vede... passiunatu à modu meiu. Ùn sò micca per lampà mi à scimesca, eiu. Feghju, studieghju u colpu è mi lampu à l’ultimu, solu quandu sò sicuru chì a femina ùn pò scappà ! L’ai vistu, issu malabiatu cum’ellu si hè ciuffatu in u machjone ! Credi ch’ellu hè cosa chì u face corre ?

Efisiu : A collera !

Narcoticu : U culu ! u culu sì ! hè furibondu chì cridia di inguccià a ninfa è in fatti ùn hà nunda per e mani...

Efisiu : Ma guarda à pena certe volte cum’omu si sbaglia ! Narcisiu passa per unu chì l’amore u face fughje è chì e femine in un certu sensu li facenu a paura...

Narcoticu : Chjachjare dopu cena è fughjichje in sempiternu ! Tutti issi persunagi mitichi, ne aghju per sopra à e ciuffe ! Volenu passà belli è acconcianu sempre a realità pè i so tornaconti. È cum’ellu ci hè sempre qualchì scrivanu leccaculu à l’appollu, ùn fussi chè per buscà si duie baiocche, li scrivenu una bella legenda ch’ella si tramanda dopu a tradizione orale. Invece noi, i puveretti, basta ch’è no faccimu u minimu sbagliu è simu lecchi. Un gestu, una parolla di traversu, basta una volta è passemu per pruverbiu... È cum’è pè i cugnomi... Basta un difettucciu di nunda... Ma cum’hè ch’è tù ridichjuleghji...

Efisiu : Innò, vengu di capisce perchè chì ti si chjama Cuglietta !

Narcoticu : Eh vai à spassu ! Vai chì, s’ella mi riesce, un ghjornu aghju da scrive u librone di tutte e bugie chì l’omi facenu corre da seculi è seculi cù u fine di piattà u mullizzu di ciò chì i move, e so mutivazione più prufonde, cum’elli dicenu. Allora senterai tù a Patria, l’Onore, u Duvere, u Rispettu è tutti quanti !

Efisiu : È puru in quantu à Narcisiu, tuttognunu dicerà ch’ellu hè u mudellu di e virtù maschile è di l’amore di sè stessu. Ùn tene caru altru chè sè stessu è disprezza qualsiasi amore. Un bellu giovanu... vittima di una cundanna murtale : era scritta ch’ellu saria innamuratu di sè stessu...

Narcoticu (stumacatu): Un bellu giovanu !

Efisiu : Ammiratu è tenutu caru da tuttognunu chì u vede, sia donna sia omu...

Narcoticu (stumacatu): Ai vistu! Quand’ellu affacca ellu nasce u scappa scappa !

Efisiu : Dici cusì ma i miti, a legenda...

Narcoticu : ... a merenda, sì ! Merenda, pranzi è pranzetti ! tutti manghjoni, tutti furdani ! a vuluntà di passa bellu è di ficcà ci la oghje, dumane è per i seculi di i seculi !

A Voce : Amen...

Narcoticu : Oh oh ! Ai intesu ?

Efisiu : È cume ! (parla à voce bassa) Stà à sente : femu quelli chì ùn anu intesu nunda è cuntinuemu à chjachjarà, è tuttu chjachjarendu quandu ti facciu cennu, ci lampemu à dossu tremindui à tempu...

Narcoticu : (à voce bassa) Iè ma chì segnu ? chì signale ?

Efisiu :  (à voce bassa) Aspetta ! U signale sarà quandu dicu : « Purteremu in pienu lume

Issa voce è u so ribombu » Ai capitu ?

(Narcoticu li face segnu di sì è mettenu dinò à parlà à voce alta)

Efisiu : Quandu pensu, caru Narcò, à tutte ste fureste, à sti monti è à sti fiumi, mi sentu cullà l’estru pueticu in pettu :

Quandu vecu sta furesta
Aghju in pettu u veranu
Tandu cacciu la mo vesta
A frumbuleghju luntanu
Sò cum’è cane di arrestu
Chì annasa a tramuntana

(cuntinua Narcoticu)

Quandu ci colla à la fronte
A vampa di u vinu novu
Si abbughja u nostru orizonte
Simu pieni cum’è l’ove
L’alba ci pare tramontu
Eo tracorgu è tù ùn ti movi

(cuntinua Efisiu)

Tandu, à francà un fium
Chì ci hè bisognu di ponte ?
Legeri cum’è piume
Curagiosi cum’è à u fronte
Purteremu in pienu lume
Issa voce è u so ribombu !

(lampanu in pianu e lamaghje è si scopre solu un scogliu. Un scogliu stranu)

Narcoticu : Aù ! Ùn ci hè nimu, ùn ci hè ! Mi pare propiu un incantesimu una magia, ci sarà passatu qualchì innuchjatura ! Mamma ! o Narcò, eiu quì, ùn mi sentu tantu bè, à dì la franca ! Ùn sarà megliu à vultà ind’è lochi più... più... menu... strani, menu salvatichi !

Efisiu :È chì tante magie ! Sarà qualchì fullettu burlascone chì ci hà intesu è chì face e voce cusì, da ride si di noi... Alè, o maè ! Sorti di quì, è prestu mì ! chì ti avemu sculinatu ! Sors de là, tu es refait mon gars !

A Voce : Tu es refait mon gars ! (si sente un fremitu in i frundami)

Efisiu : Iè, grachja grachja, o curnachjò, ma fà ti vede una volta (i frundami si movenu : qualchissia si avvicina) Anh anh ! Ai vistu, o Narcò, cum’è lu ci vole à parlà li à e soi-disant streghe ! Alè, fà ti avanti o cumpagnò !

(I frundami si scartanu. Surpresa : affacca Narcisiu in persona, malandatu, stracciatu, sfiatatu. Piglia è si lampa in pianu davanti à i dui altri, attuniti)

SCENA 3

Narcisiu, Efisiu, Narcoticu, A Voce

Narcisiu : Puttana maladetta ! Ùn ne possu più ùn ne possu. Fà mi vede à pena issa zucca (Efisiu feghja à Narcoticu)... innò, o stupidò, a zucca di vinu ch’o mi richjarghi à pena a cannella. L’aghju asciuta cum’è un pane d’esca (beie)...

Narcoticu : Allora, o sgiò Narcisiu ? È issa voce ?

Narcisiu : Allora nunda, niente è nulla ! Mi paria di sente è ùn aghju intesu... Mi paria di vede è ùn aghju vistu...

Efisiu : È cum’hè allora, issu spatanscime, issa fiacca, issu suspentime... ùn ete ingucciatu à nimu ?

Narcisiu : (cù l’aria fine è sudisfattu) Ùn aghju micca dettu quessa. Dicia di a voce. Pè u restu, ùn ci hè da lagnà si, ùn ci hè male (si tocca trà mezu à e gambe)

Narcoticu : (interessatu) Iè ? iè ? aiò, aiò, cuntate ? quale era a zitella ?

Narcisiu :  (cù l’aria superba è vantagiosu) Soca voli dì E ZITELLE !

Efisiu : Iè, chì credi tù ? À noi ùn basta micca una, ma duie, ma trè, ma dece...

Narcisiu : Quand’elle ùn sò di più ! Videte quì daretu, s’è vo avete l’imprudenza -a disgrazia !- di entre ci, ùn ci surtite ma’più, ùn ci surtite !

Narcoticu : Ùn cì...

Efisiu (cridendu ch’ellu sternuta) : Salute !

Narcoticu : Ùn ci si sorte ?

Narcisiu : Ah innò po ! Una furesta antica, a ghjente in generale vede tutta altra cosa chè ciò ch’ellu hè in realità ! Chì credi ch’ella sia ?

Narcoticu : Ùn la sò... Vecu un locu fattu di calma, di prufumi, di vapori suttili chì arieghjanu in u contralume. Sottu boscu, ci hè un tempiu di marmeru biancu biancu. È in giru, eccu millaie di acellucci placidi è timiculelli chì innalzanu canti di armunia in l’onore di i nostri dii chì anu fattu a Natura, chì anu fattu A Vita, chì anu fattu...

Narcisiu : Un brocciu ! Cridite mi puru, o zitè, una furesta antica hè un veru burdellu ! Ùn pudete fà dui passi chì vi saltanu à dossu accanite! Trà e ninfe di l’acqua chì vi spuntanu à davanti di colpu, crosce lapide è luccichente, è po e ninfe di e curtecce chì vi scrignanu a risa... è l’altru restu !... quand’è vo passate voi...

Narcoticu (cantendu) : ... ci nasce la calamita!..

Efisiu (interessatu è pensosu) : À mè, ùn mi hè mai accaduta...

Narcisiu : Ùn ti lagnà ! un veru burdellu vi dicu ! Ci hè da perde u capu è... l’abbaghju ! Bon ! Allora sò passatu è ad ognuna ch’aghju scontru aghju pacatu... l’impositu !

Efisiu (ammirativu): Chì salute, o sgiò Narcisiu, chì salute !

Narcisiu (versu di falsa mudestia): Ùn ci aghju nisun meritu. Simu o ùn simu ? Noi altri chì simu mezu dei...

Narcoticu : ... è mezi omi...

Narcisiu : Mezu omu sarai tù, o lumbricò ! Noi altri chì simu mezu dei è mezu omi, avemu di nascita a manera di affruntà ogni circunstanza. Ma ci sò i limiti, quantunque !

Figurate vi chì mentre ch’o scurria a voce...

Narcoticu : (da banda)... Hè scimitu : si mette à scorre e voce, avale...

Efisiu : A Voce ? ! È chì voce !

A Voce : A voce !

Narcisiu : Avete intesu ? Sentite ? a sentite ? Hè ella !

Efisiu : Ella ? Ma quale ?

A Voce : Ma quale ?

Narcisiu : A voce !

Efisiu : A Voce ? ! Ma chì voce !

A Voce : Ma chì voce ?

Narcoticu : Iè, chì voce ?

A Voce : Iè, chì voce ?

Narcisiu : Iè, chì voce ? !... (si ripiglia è furibondu), Ma infine, per Atalante chì l’hà in quellu locu è li n’avanza !, a mi avete da fà finita sì o nò ? S’è vo mi interrumpite cù i vostri puttachji, cumu possu fà eiu à cuntà vi ciò ch’ella hè issu capatoghju di furesta antica ch’è no avemu ghjustu quì daretu ! (si calma) Bon ! Allora calmemu ci è ragiunemu ! Or dunque, mi era achjiccatu à pressu à issa vuciaccia ch’è no aviamu intesu tutti è trè (pianta è i feghja un pocu minacciosu

Efisiu : ..!

Narcoticu : ..!

Narcisiu (ùn dicenu nunda è cuntinueghja) : À manu à manu, in una girata trà un’onda è una leccia, chì mi ti vecu in pienu mezu di u chjassu ?

Efisiu : una donna !

Narcoticu : un camione !

Narcisiu : Mancu à pena ! un bidone, un stagnone, quoi ! O piuttostu un caratellu, via, una botte per mette u vinu..., ma senza vinu è chì paria ch’ella riminessi... Era à capu inghjò, u fondu sopra è a cima sottu, è sottu ci era qualcosa chì busgiava... Allora, chì facciu eiu ?

Efisiu : Iè, chì fate ?

Narcoticu : .Hein ! chì face u sgiò Narcisiu ?

Narcisiu : È bè, pigliu è mi fermu sopr’à piazza ! Mi avvicingu pianu, aguantu a botte è a pesu. Disgraziati ciò chì avia fattu ! Ùn avia ancu finitu u mo gestu ch’elle eranu tutte scappate...

Efisiu : Quale, ma quale ?

A Voce : Qui, mais qui donc ?

Narcoticu : Quale, ma quale ?

Narcisiu : In una botte, quale pudianu esse, mansa di gnoccari, stupidoni ! Chì vi anu amparatu à veghja ? E Danaide !? Ùn vi dice nunda a botte di e danaide, spezie di talpe ch’è vo site ! Fate vi cuntà a legenda di e Danaide è viderete chì dunnette ch’elle sò quesse custì. Belle donne ma oh ! s’elle vi mettenu e mani à dossu ci hè ancu da avè i sudori ghjalati !

A più vechja Amimona, una giuvanotta ardita è fiera, un ghjornu ch’ella era à caccia à pressu à qualchì cervu pè isse machje, scontra un satiru incazzitu. Oimè ! Quellu a vede è li si achjicca daretu ! Ella sente u rimore, è po a puzza oh ! - perchè ùn sò s’è vo avete avutu digià à l’erze unu di quessi, mezu omi è mezu becchi, ma oh ! u tanfu ch’elli cappianu in giru, ùn vi ne pudete fà idea !- Allora a zitella piglia è azzelereghja, ma quellu, più andava è più li cullava a voglia ! Allora azzelereghja ancu ellu è piglia l’accurtatoghji ! À un mumentu datu, l’arnese era prontu à inguccià si la, allora ella chjama à Ghjove, Ghjove si affacca, lampa u so tridente, quellu si cala è vene l’arma à ficcà si in un scogliu cum’è questu quì è li face trè tufoni...

A Voce : Trè tufoni !

Narcisiu (versu azezu, à Efisiu è Narcoticu) : Iè, trè tufoni... è da custì, ùn mi criderete micca ma sò zirlati trè fiumi...

Efisiu : di acqua ?

Narcoticu : di vinu ?

Narcisiu : Ma cù quale parlu ! Innò :... unu di muscatu di Patrimoniu, l’altru di Fiumiccicoli !

A Voce : È u terzu ?

Narcisiu : Ballantines, o sumerò ! Servi à tutti chì quessa hè a meia !

Narcoticu : È u satiru, chì hà fattu ?

Narcisiu : U tippu, vistu cum’ella girava, si hà ingullitu u so viziu ed hè scappatu chì in quantu à mè corre sempre ancu avà !

Efisiu : Iè, ma a giuvanotta ?

Narcisiu : Ma chì credi ch’ellu hè intervenutu à fà Ghjove custì ? A si hà incagnata ellu è dopu a si hà lasciata. Dice ch’ella hà parturitu un mostru cù cinquanta capi !

Narcoticu : L’Idra di Lerna ! Scumettu ch’ella hè L’Idra di Lerna ! chì hà cinquanta colli cum’è serpi è cinquanta capi nantu chì facenu gnere spaventose !

Narcisiu : Ah ! mì mì mì, chì principianu à capì cum’ella funziuneghja una furesta antica, una furesta magica, una furesta mitulogica !

A Voce : Oh la prise de tête ! una furesta mitulogica !

Narcisiu :Iè, mitulogica ! Ma, l’altre, ùn mi dumandate micca cum’ella hè finita a storia di u caratellu ?

Efisiu è Narcoticu : Ma chì caratellu ?

Narcisiu : U caratellu di e Danaide !... a botte, per dì megliu !

Efisiu è Narcoticu : ... a botte, per Di Meglio ! ? ? ... Anh ! a botte di e Danaide ?

Narcisiu : Bon, allora, avà sò stancu di cuntà, è po site zucche chì ùn capite nunda, allora tagliu à l’accorta. Bon ! Vi arricurdate ch’elle sò surtite in cinquanta da sottu u caratellu quandu aghju pigliatu è ch’o l’aghju pisatu, u caratellu !

Efisiu : Iè, cinquanta...

Narcoticu : Iè, cinquanta...

A Voce : Iè, cinquanta...

Narcisiu (superbu è pumposu): È bè elle eranu cinquanta ed eiu ... era solu. L’aghju fighjate ad una ad una è li aghju fattu l’amore à tutte e cinquanta è po sò passatu...

Narcoticu (mettendu à impruvisà) :

Ellu passa pè issi lochi
E zitelle sò cinquanta
U tippu po batte focu
L’hà ingannate tutte quante

Una vulia resiste
Si hè piattata in una leccia
Eiu ùn vulerebbe insiste :
Narcisiu... si hà fattu a leccia...

Efisiu (cantendu ancu ellu) :

Omu simule mi stona
Ch’ellu ùn avessi chè cinquanta
Donne n’hà più di sessanta

Narcisiu (cantendu, cù u versu di unu propiu cuntentu di sè stessu) :

Ùn avessi chè sessanta
Saria meza bastunata
Ma u mo core tamantu
Ne hà chjappu una vagunata

Danaide dunque le prime
Scappate da issu caratellu
Mi chjappa u suspentime
Tutte fatte à u pinnellu

Quandu abbracciai la prima
A segonda si hè lampata
È po l’altre, da fondu in cima
Mi sò trovu nudu è spugliatu

Issu ricordu mi scimisce
Dolce cum’è gaspe d’uva
A so pelle liscia liscia
Salita cum’è l’anchjuva

Ùn vi dicu l’altre tutte
Piatte in fondu di a furesta
À ogni passu si futte
Di u sessu hè una festa

(cambia tonu, è ripiglia losciu losciu)

À l’ultimu u troppu stroppia
È mi ne hè scappata a voglia
Sò fughjitu mucatu è stroppiu
Ed eccumi davanti à stu scogliu

(pianta è un pocu cunfusu) :

Voilà ! Scusate ! Mi hè scappata ! Ci vulia ch’ella surtissi ! Scusate ! Hè stata cum’è una chjama... Sò cose quesse, chì... la tradition orale... a puesia impruvisata... u cosu... l’estru pueticu... eccu... enfin voilà !

SCENA 4

Narcisiu, Efisiu, Narcoticu, Pimpirinetta

Narcisiu (videndu à Pimpirinetta chì spunta): Oimè ! Disgraziati ! Un’altra ! Avà po’ ne aghju una techja... Aiutu ! aiutu ! (scappa chì ne pare toccu da u boia, è si infocia torna sottu boscu)

Efisiu : Innò , innò ! Aspettate ! Ella hè Pimpirinetta ! Ùn ci hè nunda da teme. Ùn si interessa chè à petre, petricelle, petronculi, minere è strati geulogichi. Hà poca primura di u restu. Hè una capizzona di l’Alte Scole. Và à l’Università, và ! Aùh ! Qual’hè chì u para di a manera ch’ellu si ne hè andatu !

Narcoticu : Mi face piacè...

Pimpirinetta (cridendu ch’ellu a saluta, li tocca a manu) : Ancu à mè ! Sò Madamicella Pimpirinetta, circatora in geulugia...

Narcoticu : Mi face piacè chì vecu ch’ellu hà pigliatu a direzzione chì ùn ci vulia ! Li stà bè ! Ùn avia chè da ùn fà tantu u fanfarone ! Cusì hè turnatu à infucià si in bocca à u lupu ! S’o ùn mi sbagliu, quand’ellu vulterà - s’ellu volta !- ci vulerà à dà li qualchì medicina s’ellu vole tene arrittu!

Pimpirinetta : Pimpirinetta, circatora in antrupulugia... Pè furtificante, ùn ci hè di megliu chè duie piccature di suchju di nocca cù trè fronde di orifogliu. A nocca è l’orifogliu, s’è vo i truvate nantu à un terrenu umule è un pocu matticciosu, ci hè di più sale minerale, è ferru!

Narcoticu (cù un fiscu ammirativu) : ...Và bè ! Impressiunante, a zitella ! Madamicella...

Pimpirinetta : Pimpirinetta, circatora in musiculugia, mineralugia è altre discipline. Mi piacenu e petre è i scogli...

Narcoticu : À mè innò, ma s’ella casca... Ma chì circate pè sti lochi...

Pimpirinetta : Cum’è di solitu ! Petre è scogli ! Sò ghjunta chì mi anu dettu chì di ste bande avarianu intesu dì chì si sente una voce ogni tantu chì ùn si pò dì esattamente da duv’ella vene. Allora cercu in quantu à issa voce...

Efisiu : Ma circate nantu à e petre o nantu à e voce ?

Pimpirinetta : Hè listessa in quantu à a mo missione quì. Pare, à sente dì, chì certi testimoni fidati avarianu rimarcatu chì a voce veneria da un scogliu...

A Voce : da un scogliu

Efisiu : da un scogliu

Pimpirinetta : da un scogliu

Narcoticu : da un scogliu

A Voce : le rocher

Pimpirinetta : Altu là ! Piantate tuttu ! Vene da quì, vene ! Issu scogliu tamantu, à pena stranu, chì pare tuttu una persona, s’omu u feghja in un certu sensu...

A Voce : un certain sens...

Pimpirinetta : Un scogliu sì, ma micca una zucca ! Sà parechje lingue. Oè, di scogliu, ci hè qualchissia...

A Voce : qualchissia...

Efisiu : ...un scogliu chì ripete tuttu...

A Voce : ...tuttu...

Narcoticu : ...un scogliu pappagallu

A Voce : ...pappagallu ...

Narcoticu : ...un scogliu chì mi annerva !

A Voce : ...mi annerva ...

Efisiu : ...un scogliu chì hè una sega...

A Voce : ...une sègue ...

Efisiu : ...un scogliu barbottulu...

A Voce : ...un rocher qui est bègue ...

Pimpirinetta : Innò, aspettate, custì ci vole à fà qualcosa ! Pensu chì duie prigantule in cundizione, cù u so bellu ballu adattu cum’ellu ci tocca ci hà da permette di curà a situazione. Hè issò ch’elli ci anu lacatu l’antichi per tradizione à bocca ed hè a medicina ch’ellu ci vole. Alè ! Ci mettimu di fronte cusì infilarati. Alè ! à trè ! Site pronti ? Attenti ! Alè, musica.... (inizia a musica) Alè cusì ! Una... duie è trè !

Un scogliu cum’è què
Innò chì ùn piace à mè
Una, duie è po trè
Soca ti piace à tè ?

Un scogliu cum’è què
Ùn mi piace à mè
Una, duie è po trè
Avà tocca à Dumè

Un scogliu cum’è tè
Ùn sò s’ellu ci n’hè
Una, duie è po trè
Avà tocca à Dumè

(Musica è cantu vanu decrescendo)

A Voce : Sentu chì vene... Cuntinuate, cuntinuate...

(Musica è cantu ripiglianu crescendo)

A Voce : Eccu eccu ! Stop : avà ci simu ! Sò libera ! libera !

(Tandu u scogliu si disface è ne spunta un arcefalu di dunnona, malandata è pocu quenta, chì si mette à ballà. Hè a ninfa Ribombu, vestitu è pettinatura in cunfusione... si stinza i panni, prova à dà si una pettinata, tuttu ballendu...)

SCENA 5

Ribombu, Efisiu, Narcoticu, Pimpirinetta

Narcoticu (di prima incantatu, dopu tuttu ingrillitu di passione) : Chì pezzu di donna ! O Efì, mi presenti ?

Pimpirinetta : A sapia eiu ! A tradizione à bocca ! e prigantule ! u cantu nustrale... e petre chì cantanu, e petre chì parlanu...

Efisiu : Oimè chì spaventu ! Chì scogliu !

Ribombu : Iè, un scogliu ! Face ùn sò quantu tempu ch’o era chjosa custì ! Impetrata ind’è issu scogliu ! Sarrata in issa prigione minerale, l’anche sticchite è e bracce ligate è a bocca cusgita ! Cundannata à stà cusì incrucifissata, è à ùn pudè parlà !

Efisiu : Ma allora, issa voce ch’è no sentiamu, issa voce chì ripetia ?

Ribombu : Eiu, era eiu ! Ùn pudia parlà, pudia solu ripete l’ultime parolle prununziate...

Narcoticu (sempre di più interessatu) : Ma aspettate ! Aghju digià intesu una cosa cusì ! Una legenda...

Pimpirinetta : Una legenda ? A tradizione à bocca, sì! e prigantule ! u fundale di a nostra cultura, di a tradizione.. una ninfa à u fondu...

Efisiu (in sottu voce): Un veru scogliu di fondu...

Ribombu (cuntenta è vana): Iè, sò ninfa è ne sò fiera !... Mi face prò di parlà in veru... chì a lingua mi si era à pena ingrunchjata...

Efisiu (in sottu voce): Fussi ella puru chì, a benedica...

Narcoticu (sempre di più interessatu) : Parlate, parlate! A vostra voce pare un cantu...

Ribombu (cuntenta è vana): Or dunque sò ninfa... A ninfa Ribombu, militante di l’amori piatti è di i coppii clandestini... A ninfa Ribombu... Ecu, s’è vo vulete, in francese mi chjamanu Echo è è in inglese listessu affare. A differenza hè l’accentu : Echo ! d’accordu Echo ! Capite chì cù tutti issi seculi ch’o sò stata impernata quì, si ne hè calatu furesteri chì parlavanu tante lingue. Allora, ancu s’o sò pocu quenta...

Efisiu (ad alta voce): Dì la puru !

Ribombu (scuntenta è severa): Pocu quenta pè e lingue ! Quantunque aghju imparatu à impiccià duie parolle in inglese è in francese chì u bislinguisimu dicenu ch’ellu hè un vantagiu... Ma chì dicia ?

Narcoticu (sempre di più interessatu) : Oh cara, parlate, parlate ! Diciate di a cundanna...

Ribombu : Anh iè ! a cundanna ! Hè issu pidochju rifattu di Ghjunone, dapoi ch’ella si hè fatta spusà da u rè di i dii, Ghjove u pumposu, allora viderete voi cum’ella surveglia u maritu ! Hè vera chì ne hà cunnisciutu cabulò prima di fà cunnosce à ellu ! Allora u cura cum’è u latte nantu à u focu è li tene a catinetta stretta stretta ! Hè vera chì partitu cum’è quessu vi ne casca à tiru una volta è po ma’più ! Allora u si cura, u si tene è à chì si avvicina, ella piglia una manata di e saette chì Ghjove tene sempre ammanite è, pabà ! lecca in tupezzu, lecca !

Pimpirinetta : Iè, ma a tradizione à bocca dice...

Ribombu : À bocca o l’altru restu ! Eo vi dicu ciò ch’aghju vistu è toccu : u maritu ùn pò stà ! Hà bisognu di sfocu, capite ! Allora cù isse fureste, isse tane, isse ninfe chì passanu di tutte e bande, oh ! u tippu hà persu a bussula ! Un scandalu, sempre à pinnone arrittu ! A moglie a tenerà ancu cara, ma ùn li basta. È po, una sera penencapu, u lindumane penengola, dopu penencorpu, via, s’ellu aspetta ch’ella sia commuda Ghjunone, si pò fà frate si pò fà...

Efisiu : In un cunventu di sore !

Pimpirinetta : U tintarellu, ùn li prufitterà mancu s’è a moglie u cura...

Ribombu : Bella sicura ! Aù ! Travagliacciu, ùn sò cos’elli godenu ! Tuttu fattu in furia ! Or pensate : u rè di i dii è un’amica di occasione, ninfetta di i fiumi o di i boschi, tremindui accumbracciati cù u focu di a passione à dossu, arrimbati à qualchì castagnu, stracquati à mezu à ghicci è cuscogliule, cum’è bestie.

Pimpirinetta : I curciarelli, senza cuntà chì pè a maestà di i dii è a dignità di a tradizione, a futte un pocu male !

Ribombu : ... Per quessa innò !... Ah nò, scusate, ! avia capitu male... Iè à puntu, hè vera chì u rè onnipudente, Ghjove u pumposu, e braghe nant’à e calcagne è e cule piene à spinzoni... ça craint un peu...

Efisiu : U tintacciu, è po... spugliendu si à l’apertu, deve esse sudatu intintu, à u risicu di piglià si una bella puntura à rombu di scorre tutte isse sante Mintunie chì facenu nice di scappà...

Pimpirinetta (cù rimproveru « feministicu »): Chì scappanu ! chì scappanu ! micca chì facenu nice... Iè chì saremu viziose cum’è voi altri !

Ribombu : Basta ! U fattu si stà chì un ghornu mi sò detta : « O Ribò, ci vole à fà qualcosa » è allora ogni volta ch’o sapia chì Ghjove era in cumpagnia, mi sbrugliava per avè fattu tutte e mo faccende di casa. Dava una pulita in terra, lampava a mo suppa à coce, è po mi ne andava vicinu da induve sapia ch’elli si vidianu i dui innamurati.

Narcoticu (voce incantata) : i dui innamurati...

Ribombu : Ùn stava tantu à affaccà ancu ella, a regina Ghjunone, piena di zerga è di suspettu. Si dubitava di qualcosa ed eiu avia paura ch’ella sentissi ruminicà sottu à e fronde...

Efisiu : Tantu più chì devia fà un rimore ! Digià dui cristiani, ma avvisa u tazzu ch’ellu ferà un diu chì chjava ind’è un machjone !

Pimpirinetta : Purtantu, a tradizione à bocca dice chì Ghjunone hè sorda cum’è una campana...

Ribombu : Sarà, ma l’amore hè sentachju è a ghjelusia ancu di più ! Allora eiu, per supranà u rimore di isse carezze divine, li facia e voce... à pocu pressu cusì...

Pimpirinetta (à Efisiu) : O giuvanottu, a li pruvemu noi ?

(Efisiu è Pimpirinetta cantanu un versu per omu)

Bonghjornu o quella regina
Chì voli, o mullizzona ?
Voi site unta è fina
Ma tù una maccarona
Site di ghjente divina
È tù di razza cacona

Piantate nantu à stu chjassu
Ùn sentu le to canzone
Aiò firmate lu passu
Ritira ti, o lumacona
Ùn hè nunda, stu fracassu
Ùn mi pare un razzone !

Or sarà un animale
Chì si cerca una tana ?
Di piuma o di pilame
Guardemu sottu, sta piana
Or lachemu l’animali
Noi ùn simu cristiani

(per l’ultima strofa Efisiu canta i versi 1, 3, 5 è 6)

Voi site a regina
Di li celi a più suprana
Vi feraghju le terzine
D’accordu s’è tù sì scrivana
Ma chì primura di e rime
Chì di quì site a tercana

Ribombu (sciaccamaneghja) : Mi pare di esse ci torna ! Mi lampava in dinochji davanti à ella, basgendu li l’orlu di u mantellu : « O Maiestà, chì piacè, chì onore di vede vi è di pudè vi parlà, scusate l’ardì, ma ùn mi possu tene : oh ! vous êtes en beauté ! oh cara ! Issi ochji chì luccicheghjanu, è issu caraccò di seta, è issu rossu à e labre cusì delicatu ! È issi pendini ! U nostru rè Ghjove ùn si hè sbagliatu scigliendu a so regina ! »

Pimpirinetta (gudendu si a scena imaginata): Cù a superba ch’ella t’hà, ùn devia più pensà à l’altri dui !

Ribombu : Perdia u sentimentu, a cuscenza di ciò ch’ella era è induve ella era ! Hè cusì vana ch’ellu li si paria di manghjà manfare! Mi facia ripete, facia vista di ùn avè intesu nè capitu, è mi facia ripete, ed eiu mi sentia un’eccitazione, un sintimu torbidu è forte. È più ella ne dumandava è più li ne purghjia cumplimenti, fisiche, bugie è metafisiche. Quant’ellu ne pò benedisce un prete, li ne infilarava !

Pimpirinetta (listessu versu): O cummà, mi pare di sente vi è di vede vi treminduie in traccia di ragiunà...

Ribombu : di puttachjà ! Ùn hè stata tantu à circà mi ella, per cuntà mi e so ragane di cos’ellu li facia ingolle u maritu è di cum’ella era riverita da tuttu l’Universu ! Chì ricapiti è chì diciulella ! Eiu, à l’ultimu, quandu sapia chì u maritu era... uccupatu, mi accuntentava di esce di casa è di parà la nantu à un chjassu di sta furestaccia di merda. Eramu ancu cascate in amicizia. Tandu si infurcava è cuntava : « O cummà cusì, o cummà culà... ». Ne sò ghjunta ancu à u puntu chì ùn la sentia mancu più. Sbucinava, sbucinava...

Efisiu : A tradizione à bocca ! (Pimpirinetta u feghja in catarrochju)

Ribombu : Si hè guastata quandu ùn aghju più datu capu. Un ghjornu mi cuntava a storia di u ghjudiziu di Paride - in quantu à mè eranu vinti o trenta volte ch’ella a mi cuntava – quand’ella ne ghjunghje à u puntu chì u giovanu pastore truianu hè sceltu pè dà a mela di l’oru à a più bella di e dee...

Pimpirinetta (listessu versu): Iè, ci era Ghjunone, Afrodite è Atena, secondu cum’ella dice...

Efisiu : a tradizione à bocca ! (Pimpirinetta u feghja in catarrochju)

Ribombu : Esact ! Allora, Ghjunone mi dice : « Ti rendi contu, issu pasturacciu caprunu, chì hà a fronte di dì mi ch’ellu sceglie à Afrodite perchè chì hè a più bella trà noi trè ! » Allora ùn sò perchè, mi hè scappatu ciò ch’ùn vulia è li aghju dettu chì Paride ch’ellu avia a ragiò !

Pimpirinetta (spaventata): Madonna !

Efisiu : Peccatu...

Narcoticu (svegliendu si da l’incantesimu duv’ellu stava) : Perchè ? Oimè !

Ribombu : Dite la puru ! Cancaru mi hè custatu issu minutu d’inattenzione ! Oh a furia ch’ella hà pigliatu ! Mi hà sputatu in faccia un fiume di insulti avvelenati:  « Falsona ! Indegna ! Maccarella di machja ! Scrianzatona ! Vogliu ch’è tù sia castigata oghje, dumane è in sempiternu ! A to linguaccia chì mi hà burlatu, è bè ! vogliu ch’ella ùn ti ghjovi più à parlà, ma solu à ripete l’ultime parolle ch’è tù senterai, è nimu ti capiscerà ! ». Dopu, tagliu à l’accorta ma mi hè accaduta una passata chì mi hè chjappu l’aggrancu è mi sò impetrificata. Ed eccu mi quì, è mi avete liberatu, è sò cuntenta di esse quì, cun voi è vi vogliu ringrazià à tutti...

(si avvicina, l’abbraccia unu à pressu à l’altru, è po cerca à Narcisiu)... Ma induve hè chjappu, l’altru cannellone ?

Pimpirinetta (perplessa): Tuttu si incontra cù a vuciata, tuttu và bè, è puru u scogliu... secondu a legenda...

Efisiu : Ah ! avà fate la finita cù a vostre legende è e vostre tradizione, à bocca, à tocca, è ancu à lecca è à fà falà... Ne avemu per sopra à e ciuffe, capite...

Ribombu : Euh euh ! cù a calma... ùn ci annafantemu chì tuttu và bè ! Ma, allora u cannellone ?

Efisiu : U cannellone ?

Narcoticu : Chì cannellone ?

Pimpirinetta (arrussittendu) : U cannellone ?

Ribombu : Oh ma cù chì mocculi parlu eiu ! U cannellone ! U bellu zitellu chì hè ghjuntu quì è po chì hè scappatu quand’ella hè spuntata... (insegna à Pimpirinetta) ella ?

(À issu mumentu si sente a voce di Narcisiu)

Efisiu : Eccu lu ! Eccu lu ! O piattemu ci quì daretu è sentimu ciò ch’ellu hà da dì !

(Mentre ch’elli si piattanu e duie donne, entre Narcisiu, losciu, stirinatu, stancu mortu)

SCENA 6

Narcisiu, , Efisiu, Narcoticu, Pimpirinetta, Ribombu

Pimpirinetta : Beuh ! Hè bellu penciulu, u to cannellone...

Ribombu : U puverettu... Merà in chi statu ch’ellu hè ! Altru chè furtificante li ci vole...

Pimpirinetta : Hè stranu, perchè chì dice a legenda chì Narcisiu era sempre à corre à pressu à bestie è animali...

Efisiu : Mi possu sbaglià ma issu stralabiu, per stu pocu ùn corre più in locu !

Narcoticu : Sempre in posta, l’ochju svegliu, sempre prontu à tirà una frezza...

Efisiu : Più chè pete, lagni è suspiri, issu malavviatu ùn vecu ciò ch’ellu pò tirà ! L’ochju svegliu ! Aiò aiò, ùn videte chì pare tuttu una girita puzzica !

Pimpirinetta : A ripetu, hè propiu un sprupositu, perhè chi secondu...

Ribombu, Efisiu è Narcoticu (tutti è trè inseme, cù voce addisperata) Ah innò ! basta a tradizione !

Pimpirinetta (ammursciata): Innò, lasciate mi parlà. Secondu i libri... è po ne aghju una techja di esse pigliata pè un stracciu... S’è a mo lingua parla più, ch’elle mi caschinu e mani ! Lighjite voi, s’è vo vulete leghje !

Efisiu (scumudatu, chì ùn sà leghje): Eiu, i libri, sapete...

Narcoticu  (impurtante) : Dà à mè, chì lighjeraghju eiu !

(si sgorga è po principia à leghje in modu enfaticu)

Titulu : Les Métamorphoses, livre III, légende de Narcisse et de la nymphe Echo ! Hè u libru di u pueta latinu Ovidiu ! Les Métamorphoses, livre III : Hè in francese u libru...

Ribombu : Putain ! la prise de tête ! oh !

Narcoticu : Un jour qu'il chassait vers ses filets des cerfs tremblants, il frappa les regards de la nymphe Echo, la voix sonore qui ne sait ni se taire quand on lui parle, ni parler la première...

Ribombu (azeza): Oh ! per piacè ! parla bè !

Narcoticu : En ce temps-là, Echo avait un corps ; ce n'était pas simplement une voix...

Ribombu: Anh ! bon !

Narcoticu :... et pourtant sa bouche bavarde ne lui servait qu'à renvoyer, comme aujourd'hui, les derniers mots de tout ce qu'on lui disait.

Ainsi l'avait voulu Junon; quand la déesse pouvait surprendre les nymphes qui souvent, dans les montagnes, s'abandonnaient aux caresses de son Jupiter...

Bon quì saltu tuttu u passagiu perchè chì eiu certe purcherie ùn le possu leghje nè sente... Allora dopu ci hè a maledizzione di Ghjunone è a cundanna, è po avà ripigliu a lettura...

Donc à peine a-t-elle vu Narcisse errant à travers les campagnes solitaires que, brûlante de désir, elle suit furtivement ses traces ; plus elle le suit, plus elle se rapproche du feu qui l'embrase ; le soufre vivace dont on enduit l'extrait des torches ne s'allume pas plus rapidement au contact de la flamme.

Ribombu: Aiò ! caccia ne à pena chì osinnò per quale passu eiu ? !

Narcoticu :... Oh ! que de fois elle voulut l'aborder avec des paroles caressantes et lui adresser de douces prières ! Sa nature s'y oppose et ne lui permet pas de commencer; mais du moins puisqu'elle en a la permission, elle est prête à guetter des sons auxquels elle pourra répondre par des paroles.

Il advint que le jeune homme, séparé de la troupe de ses fidèles compagnons, cria :

 -Y a-t-il quelqu'un près de moi ?

- Moi , répondit Echo.

Plein de stupeur, il promène de tous côtés ses regards. « viens ! » crie-t-il à pleine voix ; à son appel elle répond par un appel. II se retourne et, ne voyant venir personne :

- Pourquoi, dit-il, me fuis-tu ?

Il recueille autant de paroles qu'il en a prononcées. Il insiste et, abusé par la voix qui semble alterner avec la sienne :

- Ici ! reprend-il, réunissonsnous!

Il n'y avait pas de mot auquel Echo pût répondre avec plus de plaisir:

Ribombu: C’est pas vrai ! Or sentite quì l’astutu ! Mi vedi à mè cù issu casca è pianghji quì ! Ùn aghju micca u laziu di fà li l’infirmiera tuttu u restu di l’eternità !

Narcoticu : Ùn la sò po eiu.. Hè scritta cusì in u libru  (cuntinueghja à leghje) - Unissons-nous ! répète-t-elle et, charmée elle-même de ce qu'elle a dit, elle sort de la forêt et veut jeter ses bras autour du cou tant espéré. Narcisse fuit et, tout en fuyant : Retire ces mains qui m'enlacent, dit-il ; plutôt mourir que de m'abandonner à toi !

Ribombu (voltu Narcisiu):  Bellucciu ! sentite mi lu quì chì face u dilicatu ! Espèce de mufle ! ti sì vistu, o lampettò ? quale hè chì ti vole, o maccarò ! o finochju ! o sbondacageot ! o granciu pilosu torse nu !

Narcoticu : ... Elle ne répéta que ces paroles : m'abandonner à toi ! Méprisée, elle se cache dans les forêts ; elle abrite sous la feuillée son visage accablé de honte et depuis lors elle vit dans des antres solitaires; mais son amour est resté gravé dans son coeur et le chagrin d'avoir été repoussée ne fait que l'accroître. Les soucis qui la tiennent ‚ vieillie, épuisent son corps misérable, la maigreur dessèche sa peau, toute la sève de ses membres s'évapore. Il ne lui reste que la voix et les os ; sa voix est intacte, ses os ont pris, dit-on, la forme d'un rocher. Depuis, cachée dans les forêts, elle ne se montre plus sur les montagnes ; mais tout le monde l'entend ; un son, voilà tout ce qui survit en elle.

Ribombu (arrabiata): Un son..on ! un son.. ? ! Ti aghju da amparà u galateiu, vai puru ! Ti aghju da amparà cum’ellu si parla à una donna, eiu ! Un son ! A ti aghju da sunà a sunata, eiu ! aspetta à pena ! Un son ! un son ! E ti aghju da fà sente eiu e mo campane

(Spaventatu Narcoticu scappa voltu a furesta, è Ribombu u seguita currendu è mughjendu)

SCENA 7

Narcisiu, Efisiu, Pimpirinetta, Polifemu

Pimpirinetta (scunsulata): Da veru, ùn ci hè più un palmu nè un palmettu ! Ùn ci capiscu un cavulu ! Tuttu imbulighjatu. A legenda dice chì a ninfa Ribombu si hè innamurata di Narcisiu, ma Narcisiu ùn vole chì hè statu cundannatu à innamurà si solu di sè stessu...

Efisiu (tagliendu la è azezu) : Chjachjare dopu cena ! Dice dinò chì Narcisiu, un bellu ghjornu face ciò ch’ellu ùn devia fà... Avia scorsu un cervu è si perde pè issa furesta... Ghjunghje vicinu à un’onda, chjara, pura, chjampida cum’è un spechju. Si arreghje è si posa vicinu à l’acqua, si ghjimba, è vede a so figura chì si rispechja nantu à l’acqua muta è tranquilla. Hè tandu nasce a disgrazia. A so maghjina l’incanta, si ciumba...

Narcisiu : E so corne ! Tè le ! Per quale mi piglianu ? ! Iè chì saraghju cusì tontu ! (a c’est la version officielle, vous comprenez. Sò quelli quassù chì a ci volenu fà ingolle... A versione uffiziale ! Les mythes politiquement corrects. A furesta antica hè una fisicata cum’è mai si ne hè vistu ! Hè un ficcaficca urganizatu à livellu più supranu ! Daretu à quì ci hè u Labirintu di i miti ! Hè una mascina perfetta ! Ci suchja anima è cerbellu ! Ogni ninfa ind’ella deve esse, è ogni diu, ogni satiru chì a scorre ! Una furesta comme il faut ! Hè u so puttachju di furesta antica cù tuttu arregulatu ! Ghjunone chì cura à Ghjove, Ghjove chì cura e ninfe, e ninfe chì curanu l’acque, è po l’omi chì curanu... i lampioni, i miti, e patarachje chì ci caccianu a libertà di move ci cum’è no l’intendimu noi !

L’amore hè una cosa più cumplicata. Ùn bastanu e ninfe chì correnu è i dii chì e scorrenu. Più cumplicata. Ci hè à chì sceglie è à chì accunsente. È ci hè ancu à chì ùn vole. O chì vole un altru. Un altra. È tandu si hà modu à esse scrizzula o gigante...

Vi ne aghju da fà vede unu, un veru disgraziatu... Unu chì vi strappa u core... State zitti una cria è venite cù mè... Hè Polifemu, u ciclopu, u mostru cù l’ochju unicu, un arcefalu. Tamantu à un Orcu chì pesa muntagne è chì e tira nantu à l’omi ! è bè ! pare un affare impussibule, ma u vi aghju da fà vede cum’ellu era in veru... Innamuratu persu è chì pianghje. Hè ellu chì si hè innamuratu di a ninfa Ribombu, ma ella ùn lu vole.... Venite quì, avvicinate vi è sentite u so lagnu di amore...

(a furesta si schjarisce è spunta Polifemu, u ciclopu)

Polifemu : Sì bianca, o bella ninfa, bianca più chè e fronde nivose di l’alivu ringuarsciate da u ventu in furia, più fiurita chè i prati, più smilza è stinzata chè l’alzu, più luccica chè u cristallu, più fulletta chè un caprettu, più liscia chè a cunchiglia cincinata da un marosulu à l’altru, più delizia chè u sole di l’inguernu è l’ombra di l’estate, più squisita chè a frutta, più maiestosa chè u platanu superbu, più spampillente chè u cotru, più inzuccarata chè l’uva matura, più delicata chè u piumicciu di u cignu è u fiore di u caghjatu, è s’è tù ùn mi fughjissi... saresti più bella chè un ortu annacquatu.

Ma innò, innò, sì più fiera chè dui tori chì ùn hè l’arte di fà mansi, più dura chè u legnu di a leccia vechja, più fughjasca chè l’onda rapida, più insensibule chè u scogliu, più rabiosa chè un ghjargalu, più spinosa chè a lamaghja è più sorda à a mo chjama chè u mare chì ughjula sottu à a rocca !

Oh s’è tu mi vulissi... Aghju, in u corpu à stu monte, in fondu di a furesta antica, una bella tana prufonda, fatta à volta cum’è u celu. Custì, ùn ci entre nè a sciappitana di l’estate nè u ghjacciu di l’invernu. Custì, ci aghju e gaspe d’uva lucciche è pisie cum’è l’oru. Entri... ci aghju e fravule suchjose è e susine lisce, è ranaglotte è bonbucconi. S’è tù mi pigli per sposu ùn ti mancarà nè castagne, nè baghi, nè capre, nè pecure, nè vaccine, nè cavalli, nè agnelli , nè brocciu, nè casgiu frescu. Tè, sti dui capretti bianchi bianchi ; volenu ghjucà si cù tè...

Cum’hè ch’è tù ti piatti l’ochji ? Ah per ùn fighjà mi... Mi sò vistu ùn hè tantu in u spechju di l’onda... Bellu ùn sò, è forse chì ti spaventu... Ma sò grande, furzacutu... Più chè Ghjove in persona... Iè, aghju una chjoma chì face paura, ma l’orsi è i lioni ùn anu i peli à dossu ? l’acelli ùn sò cuperti à piume, l’arburi belli ùn sò arburi frunduti ?

Ùn sia crudele... Feghja, mi indinochju davanti à tè...

Narcisiu : Allora, videte ? Ma ùn lu vole a ninfa è scappa è Polifemu pianghje cum’è una criatura. À corre dirottu. È Polifemu strappa un pezzu di muntagna è u lampa in a spelonca. È a ninfa u si piglia à risa è allora Pulifemu si lampa à pressu à u pezzone di rocca  ! Più nunda...

A vi dicu eiu ! Ind’è sta furesta antica, si perde u ghjudiziu. Hè megliu à tene si ne luntanu ! È s’ella ribomba una voce, ci vole à calà u capu, fà quellu chì ùn hà intesu nunda... quellu chì ùn sà nunda... È camminà, intrepidu senza sente e chjame...

Pimpirinetta (scunsulata): Iè, ma allora hè tuttu falsu ?...

Efisiu : Tuttu bugie ?...

Narcisiu : Falsu ? Qual’hè chì sà ? quale a pò dì ? Falsu, ùn la sò , ma micca veru, hè più chè sicura... Daretu à quì ci hè u Labirintu di i miti ! Una mascina perfetta, inventata da surpà ci anima è cerbellu, vi dicu ! Ùn ci entrite chì osinnò site lecchi ! Lacate le corre isse fureste di i miti è circate e cose semplice. Sottu à u lume di u ghjornu ! Cara... Un giovanu è una giovana si volenu... si cercanu... cose semplice... si feghjanu... un calore di l’ochji nant’à a pelle tepida... a fiara di e primure...

Efisiu : Allora, tuttu bugie ?... Tuttu in pianu ? Ghjove chì muta versu è apparenza da ingannà tante ninfe ? Per a tinta Europa, pare tuttu un toru, per Asteria, li crescenu e piume di l’altore è a stringhje cù e so sgrinfie ; pè Leda, hè cignu è quella si stracqua sottu à e so ale ; pè Mnemosina, diventa focu è pastore è po ancu serpu braganatu pè a figliola di Deò...

Narcisiu : Basta ! Fate la finita cù Ghjove è cù tutte isse finzione ! Quella furesta antica hè una trappula pè a vita di l’omi ! Issi affari sò labirinti ... nemichi... Ci si perde bussula, mente è vita !

(mette à cantà è tutti ripiglianu)

Riturnellu
Una furesta antica ?
Sò strazii tamanti !
Labirintu nemicu
Macagne ùn sò quantu !

S’è un mostru pilosu
Si face un’affaccata,
Mughji è lagni rabbiosi,
Fà ti una scaccannata !

S’ellu ci hè Francalossu
À mette ti spaventu,
Piglia è piscia li à dossu
Una volta è po centu !

S’ella spunta Ghjunone
Pumposa è inzergata
Schisa i so pattoni,
Calci è cazzuttate !

Ghjove u rè si affacca ?
Piatta ti in a machja.
Laca lu fà a sbacca
Chì nimu si ne impachja.

S’è tù cerchi l’amore
Lascia corre e fureste.
Sò lochi cumplicati
Castighi è pocu festa.

L’amore hè più forte
À l’ochju di u sole
Face fughje a Morte,
L’anima ùn hè più sola.

FINE

Pagine : 1 2 3 4 5 6 7