u mondu hè a nostra casa cumuna

u mondu hè a nostra casa cumuna

Cunfine, linee invisibile, 
Chì separanu nazione è terre, 
Catari chì ponu esse crudele, 
È chì  impediscenu chì si riavvicinesse.

Sò alzate da l'omi di putere, 
Per, u so propiu interessu, prutege, 
Ma cagiunanu suffrenze è dulore,
 È separanu famiglie è amore.

I cunfini ùn ponu firmà, 
A sete di libertà è di ugualità, 
Di i populi chì cercanu à spannà.

E fruntiere ùn ci ponu divide, 
Perchè l'umanità hè una sola è unica mente,
 È u mondu hè a nostra casa cumuna.