Versione :
Corsu

BALEARE: UNA SPECHJATA GENERALE...

Andemu à vede a puesia duv'ella mette... a so voce

 

Storia è legenda

Forse ùn sarà mancu vera ma e Baleare dice chì saria un nome grecu cù un’origine militare (ballein=tirà). Veneria da a truppa chì ci stava digià à l’età di u bronzu: i Rumani i chjamavanu Balearii.

I guerrieri Baleari ùn eranu curazzati è cusì si muvianu propiu in furia. L’armla soia era una striscia di coghju, fatta à frombula è tiravanu e petre, è dopu pallini di piombu. Issa tecnica l’usanu assai in u Mediterraneu da caccighjà l’animalotti. Dice chì da prupone li esercizii, i genitori azzingavanu u manghjà ind’è l’arburi è s’elli si vulianu caccià a fame, i zitelli devianu usà isse frombule. Sinu à i coloni rumani a frombula era l’arma principale. Era fatta cun fili vegetali, peli cavallini o nervi di animali. Tiravanu petre à pocu pressu di una libra. Dicenu strabone è po Diodoru chì ogni tiratore avia trè frombule à dossu: una in manu è l’altre duie imbucinate in giru à u capu o a vita.

U generale cartaginese Annibale (247-143 p.GC.) hà sappiutu sfruttà l’artiglieria baleare. Durante a so campagna contru à Roma (218), hà purtatu non solu 37 elefanti di guerra, ma dinù 2000 frumbulatori, assignalati si i e battaglie di u Tessinu, à a Trebbia (218), à u lavu di Trasimena (217) è in Canne ‘216). Ancu pè a marina rumana sò stati periculosi. Ùn si pudianu prutege i Rumani chè cuprendu i ponti cun cuverte di coghju forte. In l’epupea “Punica’” di Silviu Italicu (25-100 d.GC.) sò ammintati i particulari di a lotta cù i frumbulatori è po dopu, calmata a guerra, ùn si ne parla più.

L’eculugia

Da ch’omu si hè avvistu chì una natura prutetta hè un capitale cumerciale di primura, si allarga u sforzu generale in issu sensu. Hà principiatu u GOB in u 1973 (Grup Balear d'Ornitologia i Defensa de la Naturalesal) chì à l’origine curava l’acelli è po oghje a so azzione si hè stesa à tuttu l’ambiente.
Grazie à e cunniscenze impurtante ch’elli avianu i Mori in architettura idraulica, e riserve di acqua di Maiorca bastavanu pè una pupulazione chì criscia pianu pianu. Ma cù u sviluppu massicciu di u turisimu e quantità necessaria sò tamante: l’acqua vene à battellate da u cuntinente spagnolu è si custruisce usine di desalinizazione di l’acqua di mare. Palma è a regione sò alimentate pè u più da un sistema di lavi di sbarramentu: matrale di Cüber, matrale di Gorg Blau è po ci sò i pozzi ma a qualità hè guasta chì ci entre l’acqua marina. À mezu andà ci vulerà à riduce u cunsumu di acqua biitoghja di 20 per centu. Face un pezzu chì l’acqua marina di e Baleare hè bellissima, vistu chì l’industria hè puchissima. Fù un tempu chì ùn si facia casu pè u mullizzu, ma oghje ci hè un trattamentu cù un incineratore maiò à nordu di Palma. I forni ùn piantanu mai . Issu cumplessu di alta tecnulugia hè cumplettamente autumatizatu è pruduce 7% di l’energia eletrica in Maiorca. Si cerniglianu i mullizzi è da pocu affacca un rinforzu di a primura per l’ambiente.

S'Albufera

À chì piace a calma si hà da campà, in bissicletta o à pedi, ind’è l'Albufera (arabu. : Al Buhayra = laguna o lavu). Hè una zona umida serena, duv’ellu ci hè un cannicciu zeppu, piobbi bianchi è canti di acelli!
Issu locu chì và sinu à a badia di Alcùdia , averà patutu di prima u sviluppu sfrenatu di a custruzzione in l’anni dopu à u 1960. Si infatta chì dui terzi era statu digià previstu ch’elli fussinu custruiti cù casali di alberghi ma u guvernu a compru u terrenu chì firmava, sottu à a pressione di u GOB è ne hà fattu una riserva naturale. Cusì ci anu trovu u so agrottu piante è animali, l’acelli in particulare.
À a metà di u 19u seculu, un’intrapresa inglese hà scavatu una rete di canali di ’00 chm di lungura è hà riligatu Torrents Sant Miquel è Muro pè u canale di Siurana.

Alcúdia

Hè nantu à a penisula trà a Badia di Pollença è a Badia d’Alcúdia, una piccula cità sarrata à muri ristaurati chì hè un vede, à mezu à una natura magnifica, ricca di vistiche storiche è tesori artistichi.

Da u portu d'Alcúdia ci hè un battellu chì face u passa è veni ver di Ciutadella (Menorca). Ci volenu 3 ore à pocu pressu. Si pò imbarcà e vitture affittate. Si riserva à a sucetà di armatori: Iscomar : Tel.9 02 11 91 28.

Ci hè un marcatu à settimana, marti è dumenica matina.

À l’epica di i Talaiot ci era un pupulamentu cum’ellu si vede cù e vistiche scuperte in Biniatria Puig del Migdia, Oriolet, son Simó è son Siurana de Dalt. Forse ci anu fattu l’arretta Fenici, Grechi è Cartaginesi ma prove, ùn ci ne hè .

I Rumani anu pigliatu l’isula à u 1u seculu p.GC. E so creazione più impurtante di cità in e Baleare, l’anu lacate cun Pollentia (a Pudente, da ùn cunfonde cù u Pollença di oghje) è po cun Palma. Di isse cumunutà rumane ferma pocu è micca chì i Mori, cunquistatori ghjunti dopu, si sò ghjuvati di e vistiche da fà a so cità nova: AI Kudia (= a culletta).

Dopu à a Reconquista cristiana Jaume u 1u hà fattu fà l’accinta, una trà e più cunservate bè ind’è l’isula.

Cabrera

Superficie : 17 chm²
Abitanti permanenti, pochi è micca.

S’omu vole fà un viaghjettu storicu, Colònia de Sant Jordi ci hè da fà una scappatella in battellu sinu à l’isulottu di Cabrera. Oh! Hè natu quì Annibale : dicia cusì.
Da chì l’armata hà lacatu l’isula in u 1991 hè stata messa in zona naturale prutetta è l’ « Instituto Nacional para la Conservación de la Naturaleza » cuntrolla l’entrata. À chì ci vole vene cù u so battellu deve chere l’auturizazione (tel: 9 71 72 50 10); hè difesa di ancurà si fora di u purticciolu di Cabrera.

Parc Nacional Arxipèlag de Cabrera

I 17 chm² di l’arcipelagu maiò cù i so 19 isulotti chjamati cun nomi evucatori cum’è Foradada (« a tufunata »), Conillera (« isula di i cunigli »), anu fattu nasce sturiette è à le volte a storia, l’anu fatta elli.

Partianu da custindi i pirati mori è dopu turchi (tutti chjamati « moros ») quand’elli andavanu à assaltà i lochi di u cuntinente. A badia principale di Cabrera hè stata prutetta cù un castelllu fattu à a fine di u XVIu seculu.
Digià ammintata ver di u 1400 hè statu ristauratu tandu cù u so aspettu attuale.In u 1982 ci si hè cacciatu tutti l’appicci fatti in u frattempu è chì avianu guastatu u so aspettu di basa.
L’isula si buscò una numinaccia dopu à a guerra di indipendenza di Spagna chì in u 1809 9000 prigiuneri francesi fuynu incarcerati custì. À l’ultimu, in u 1814, ùn ci ne era più chè 3600.
Dinù da u 1988 hè ghjuvata da campu pè e manovre., ma a pressione di a pupulazione maiurchina, di l’associi di prutezzione di l’ambiente cun u GOB anu permessu di classificà l’arcipelagu Parcu naziunale, sottu acqua è sopra.

U trenu turisticu per Sóller

Si và pè u viaghju

Di prima, pazienza : u trenu per turisti di Sóller parte à 10ore 40 in puntu ma à chì u vole piglià deve vene omancu un’ora nanzu vistu a coda. Dopu hè l’azzuffu chì si vendenu i biglietti pocu prima di a partenza.

Antichità tecnica

U materiale hè un vede nustalgicu. E vitture, à l’indrentu sò in legnu di Makoré culor castagnu russicciu ; e guarniture sò in nickel massicciu è i lumi sò da spaventà qualsiasi ingeniere di a securità. E finestre à colla è fala un pocu si assumiglianu à a cuglittina, ma si pò girà u futtogliu secondu u sensu ch’ellu và u trenu.

U viaghju principia

Di prima parte tremuloni à paru à u stradone chì franca i quartieri nordu di Palma. Dopu, nantu à u soiu, hà un certu garbu, è a so età di vechjacone si vede chì i vagoni saltanu è scuzzulanu da tutte e bande. Da ii purtelli entrenu tutti l’odori, piacevule o innò; u paisaghju hè pianu è si vedenu amanduli è vechje scase. Mì, davanti à a finestra à dodeci metri vola un calafrone è dui aironi grisgi u fighjuleghjanu cum’è u so secondu spuntinu. Più in là, à u pede di a Serra chì si avvicina si vedenu i casali di u duminiu anticu di Raixa. In Bunyola, ci hè a prima arretta trà mezu à e piane cultivate. Avà , in a cullata, affacca Palma è a so baia trà mezu à i tunnelli corti chì venenu unu à pressu à l’altru. U prossimu tunnellu pare ch’ellu ùn vogli finì. Da e finestre entre un scioru frescu è umidu. E parete di u tunnellu rimandanu u rimore di e rotule è e raglie chì vi introna. È puru, di un colpu, u tunnellu hè compiu è ci truvemu in un mondu tuttu à fattu sfarente: a strada và trà mezu à alti monti.

L’arretta di u ritrattu
Si aspetta u trenu di in faccia à u mirador di u Pujol d’en Banya. Hè propiu l’occasione per tirà si dui passi è immurtalizà issu panorama magnificu. Luntanu, quaghjò, a cità di Sóller

À falà ver di Sóller

L’altru tunnellu più longu hè particulare : à mezu si cambia direzzione : avà Sóller
Hè in l’altru sensu. Dopu à un’altra curva è quasi un’ora di percorsu, simu puru trà e culture di l’agrumi in a gara di Sóllercun l’ombra di i so belli platani..