SCUNFINI

   SCUNFINI

ORMA LATINA

DÌ U MARE

    Dì u mare hè un’affresca puetica è musicale, un prugettu fattu à mari è lochi di sumiglia cù a Corsica, voce intricciate ed appaghjate è po emuzione scumpartute. Una pulifunia chì và luntanu luntanu è po volta nantu l’ale di u puema. 
   Dì u mare hè u primu libru di a cullana "Orma latina", fruttu di un travagliu ineditu chì vole adunisce pueti di u Mediterraneu è di u mondu latinu, d’eri è d’oghje. Ci prupone d’andà à scuntrà un’identità cumuna fundata nantu à a puesia. 
Dunque à mezu, a dicitura puetica è po à l’ingiru a carezza musicale chì ingutuppa e parolle, s’accorda cun soni usuali è face sunà e leie trà lingue vive esciute da listessu fiatu. 

  Dì u mare hè a sola occasione di sente ribumbà corsu, sicilianu, purtughese, ligure è friulanu da unu à l’altru in l’adunita di pueta chì anu dettu di sì à Patrizia Gattaceca è Stefanu Casalta. À fiancu à tremindui in issa faccenda creativa è cullettiva, ci sò Franca Masu, Franco Bampi, Rosa Alice Branco, Maurizio Mattiuzza, Maurizio Solo, Sarah Tardino, Ghjacumu Thiers, Patriziu Croce.
1: Ventu ideale / Cunquistadori (cun P.Gattaceca è S.Casalta): Corsica
2: Ducj i arbui (cun Maurizio Mattiuzza èS.Casalta): Friuli
3: Per Baciarti (cun Raffaele Sari Bozzolo, Franca Masu è S.Casalta); Sardinia
4: Ciammo (cun Edoardo Firpo, Franco Bampi è S.Casalta); Genova
5: Vicini (cun G.Thiers, P. Gattaceca è S.Casalta); Corsica
6: Anima di meziornu (cun S.Casalta): Corsica
7: Unni sini? / Ciuviddichia (cun Sarah Tardino è S.Casalta): Sicilia
8: È l’amore / Memoria (cun P.Croce è S.Casalta) : Corsica
9: Um copo para a mina sede / 2 parts di blu (cun Rosa Alice Branco, Maurizio Mattiuzza è S.Casalta)
Purtugallu/ Friuli
10: Latine memorie (cun S.Casalta) : Corsica
11: Sirius (cun Franca Masu è S.Casalta): Sardinia / Corsica 

Ùn pianterà custì l’impresa ed altre voce ghjunghjeranu à fà si sente. Intantu, lachemu ci purtà da a fantasia d’issu imbracciu chì voga da una sponda à l’altra in stu “DÌ U MARE”
....
Ma aprimu usciu è purtelli di l’imaginariu mossu da u scontru di e puesie da una lingua à l”altra. A ci permettenu unepochi di puema oramai messi ancu in corsu è chì saranu sequitati da tanti altri...
Dunque eccu una manata di puemi messi in musica è cantati o schjetti schjetti cum’è no l’avemu scuparti...
Sò è saranu a riferenza cuncreta di u nostru barattu -plurilinguu è polifonicu!- ch’è no cuntinuemu da parechji anni sopra à e cunfine... geugrafiche è altre!