U stagnu di Diana

Trà vigne è mare

In a Piaghja orientale, issu spaziu da rimarcà si porghje à chì hà primura di una passighjata vera è à tempu salvatica.

Parechji lavi frastaglianu a Corsica da cima in fondu è tutti sboccanu in u mare Tirreneu. Sò pezzi terranei chì ellu prova à ripiglià si u mare.

Issi ecosistema unichi prufittanu à tutti. Sò l’agrotti di l’acelli è i pesci. Lochi di attività ecunomiche cun l’allevi di pesci è di molluschi (ostrice è musculi) , arbureti à frutti o vigneti impiantati custì. Siti storichi è turistichi chì ci anu sempre affascinati vistu e vistiche lacate ci da i nostri antenati.

U lavu di Diana, u più in u centru di a Piaghja, l’anu accunciatu da ogni latu ma ferma quantunque salvaticu ed autenticu.

À accurà da sopra u cunvugliu chì si move in a so foce, una vechja torra genuvese stà custindi da parechji seculi.

L’estate, rente à a batticcia, e pagliotte si stallanu per accoglie a ghjente ghjunta à nutà. À nordu è sudu, si sparghjenu e vigne chì prufittanu di e pulvine salite di u Tirreneu è l’acqua dolce di u stagnu..

In pienu mezu, l’ostrice è i musculi si spartenu e casce d’allevu è longu à i ghjorni rifiniscenu a so nomina.

I ghjunchi, e canne di Pruvenza è a machja facenu i so spartizzi da occupà u spaziu di terra.

È po à mezu à tuttu quessu, chjassi è stradelli, accunciati o micca, ad offre tante pussibilità di scuperta.

Tracciatu GPS