Cabrera

carto Cabrera

carto Cabrera

Cabrera, isula principale di un inseme d’isule è d’isulotti salvatichi (Coneja, "l'isula di i cunigliuli", Foradada, "a perfurata", Cornillera, "l'isula di i cunigliuli"), hè situata à sud di Maiorca. Ùn ci stà nimu. Ci hè un battellucciu chì face u passa è veni una volta à simana : parte da La Colònia de Sant Jordi o da Porto Petro.

A visita hè guidata. Si visiteghja u museu o e grotte turchine (Cova Blava) aperte nantu à u mare.

 

Cabrera, "l’isula di e capre" (oghje sò sparite da custì) tene un ecosistema eccezziunale in quantu à a fauna è a flora. L’arcipelagu hè statu dichjaratu Parcu Naziunale Marittimu è Terraniu in u 1991.

Ci sò impurtante è numerose culunie di acelli. Trà e razze rimarchevule: u Falco Eleonorae, u Larus Audouini, u Pandion haliaetus, u Falco peregrinus).

U mondu marinu hè diviziosu cù e pusidunie duv’elle stanu parechje razze marine, curallu, balene è testudine di mare.


 

I siti archeulogichi insegnanu chì i Rumani ci eranu trà u Iu è u VIu seculu : saline, battelli affundati, ceramiche chì purtavanu u garum, cundime fattu cun viscere di pesci.

Secondu à Pliniu Annibale saria natu quì.

À u VII seculu ci fecenu un munasteru cristianu.

Dopu, l’isula fù l’agrottu di i pirati : Mori è po Turchi. À a fine di u XIVu seculu fù alzata una furtezza.

Trà 1809 è 1814 funu tenuti prigiuneri custì più di 9000 suldati francesi vinti dopu à a battaglia di Bailén. Morsenu quasi tutti...

À l’ultimu hè stata campu militare è po Nacional Arxipèlag de Cabrera.