MESSA À GHJORNU-30.04.2023

 
 
U barattu hà permessu di vultà nantu à l’opera di UTEATRINU da parechji anni è i prugetti in ballu è da vene. Di sicuru a discussione ùn hè stata chjosa nantu à una cumpagnia teatrale è basta... Cum’ellu si vede è sente in u ducumentu videò, si hè ammintatu una pruspettiva è issa quistione chì vale per tutti i raporti trà lingua è cultura... È ancu a diglussia, omu si hè chersu s’ella si ne pudia fà u custattu di una certa presenza in isse pratiche creative...
( si veca videò è ducumentu appicciatu)
 
Si volta una cria nantu à a quistione di l’interstualità, ammintata in a messa à ghjornu di quindeci ghjorni fà. Ùn fussi chè per insignà i studii prufondi è cuncreti assai, appiicati à l’insignamentu. Una riferenza propiu ghjuvatoghja si pò truvà per indettu cun Violaine Houdart-Merot  in Le français d’aujourd’hui. Si ripiglia dinù una publicazione chì rinvia à Vasco, di Marc Chadourne. 
( trè ducumenti appicciati)
 
Hè un pezzu ch’elle si sò turnate ad avvicinà Corsica è Sardegna trà CCU è Premio Ozieri. È da tandu si sequitanu scontri, baratti è stonde di travagliu inseme . Iss’iniziative anu ancu favurizatu nascita è sviluppu d’azzione propiu cumune cum’è no l’emu ramintata ùn hè tantu pè un teatru cuncepitu è fattu girà inseme. Interromania vi hà da mette à dispusizione  a pruduzzione di prosa literaria chì face prò à u statutu di e lingue longu imbarrate da i limiti di a diglussia. Eccu oghje un strattu di a Prima Biennale Corsica-Sardegna. A prima tappa (1995-1996) hè stata occupata da dui cuncorsi gestiti simultanei da e ghjurie di u CCU è di u « Premio Ozieri ». Tandu, A Direzzione Generale XXII di a Cumunutà Eurupea è a signora Olga Profili anu fattu subitu cunfidenza à issu prugettu. Una campa pè animazione è pruduzzione literarie. Principiemu oghje cun “I Grilli” di Ghjuvan Petru ORLIAC è e so traduzzione in sardu, talianu è francese. (presentazione è testi in: corsu,francese,sardu, talianu)
 
 « -La langue est souvent présentée comme l’un des principaux marqueurs de l’identité corse. Or son usage décline sensiblement dans la société en dépit des discours protecteurs. N’est-elle pas, finalement, qu’un gadget identitaire ?-Elle se réduit trop souvent à la langue des titres, c’est-à-dire à un simple marqueur de corsitude. La presse et la communication institutionnelle ou politique procèdent souvent de cette manière, comme si la langue ne servait plus qu’à attester de l’authenticité de l’émetteur. La mode et le marketing mobilisent aussi la langue par des slogans et des expressions qui font mouche. Depuis vingt ans on a vu l’émergence du corse comme langue des chants des jeunes ultras. Ceux qui ne le parlaient pas ont dû se corsophoniser hors temps scolaire, par leur groupe de supporter, pour pouvoir se socialiser. Cela nous montre combien la langue demeure un facteur d'inclusion, combien il nous faut investir la corsophonisation de la jeunesse y compris hors temps scolaire, et que les acteurs sociaux, en l'occurrence  les supporters, produisent du pouvoir d'agir sur un matériau culturel. »
Quessu hè una di e risposte in a ragiunata cun Bastianu QUENOT publicata in Corse-Matin, à l’occasione di l’esciuta di u so libru Sur les terrains du discours corse (Albiana, 2023).
 
L'associu  di U Chjami è rispondi, cù u so presidente Ghjuvan Petru Ristori di a Riventosa, facenu a so strada longu à u territoriu, longu à l’amicizia, a tradizione oghje ghjornu è e leve da una à l’altra. Si tratta ogni volta di fà festa –di u ghjocu, a cultura, a fratellanza, a passione è a speranza. Pochi ghjorni fà l’avia fatti vene Ghjuvan Ghjaseppiu Franchi in Lopigna, trà Cinarca è Cruzinu. Sò tutti ghjente capace assai, trà persone mature è dinù parechji giovani. È l’associu si campa di vede ci presente postu è marca di l’università nustrale. Di i tempi chì F.O.Renucci era giovanu giovanu si facia in latinu u chjama è rispondi (cf. F.O.RENUCCI, Memorie I, pp.122-124, A.Piazzola)
 
 (Da leghje)
Marilina? Marielle Clementi ùn si ne pente !!! Ultimamente presentavamu issu libru esciutu à l’Edizione Albiana. U tema? Jean Finidori-Khalil, novu presidente di u Cunsigliu esecutivu di a Corsica, campa felice cù a so moglie è u so figliolu. Un rumanzu neru! G.Simeoni è M.Clementi si ne ridianu inseme pocu fà...
 
 (Lighjimu è sentimu)
Cum’ella face oramai ogni settimana, Cathy Campana accoglie cantu,ragiunate è cultura in lingua corsa, è ella stessa ùn hè ultima à praticà... Lighjimu è sentimu la cumpone i so saluti detti à N. PAGANELLI...
 
 
Notre méthode d’apprentissage à distance couvre les trois niveaux du Certificat Européen des Langues (A,B,C). C’est un procédé (gratuit et anonyme) permettant d’évaluer vos compétences. Les textes supports sont prononcés en langue corse et souvent en version plurilingue (corse, français, et anglais au niveau A). Les exercices et documents sur les Baléares, la Sardaigne et la Sicile permettent de prendre contact avec le catalan, le sarde, le sicilien et l’italien. La diffusion sociale du corse mise en œuvre par la Collectivité de Corse permet de vous offrir cette réalisation et ce service.
Ci vulete aiutà à publicà a rivista tutta in corsu BONANOVA?Per quessa, rimandate ci stu biglittinu cù un sceccu intestatu à Associu CCU (1 numeru doppiu à l’annu costa 6€)
Arrugamentu da u numeru doppiu 43 sin’à u numeru …= 6 € ..X.. = ... €
Nome è CASATA .................................................Mail..............................................
Adirizzu..pustale ..............................................