MOSTRA TEMPURARIA Ǻ U COLISEO

A TAVULA PEUNTIGERIANA (issu nome vene da Konrad Peutinger chì fece issu ducumentu)hè una carta stradale chì traccia tutte e carte di u mondu abitatoghju cunnisciutu ver’di a metà di u quartu seculu dopu à Ghjesucristu.

Hè un ducumentu unicu chì ùn scontra cun quelli ghjunti ind’è noi da u mondu anticu. Si tratta di una cartapecura imbucinata longa sette metri è quaranta centimetri ed alta trentaquattru centimetri, attualamente cunsevata in Vienna in a Bibbiuteca Naziunale Austriaca.

L’anonimu geugrafu di Ravenna chì avia cunsultatu u ducumentu sempre sanu integru ver’di l’annu seicentusettanta attribuia l’opera à un cusimografu rumanu Castorius, ma oghje iss’attribuzione hè rimandata in dubitu.

A TAVULA rapresenta a quasi tutta a terra abitatoghja cunnisciuta tandu, circundata da l’Oceanu Maiò è cù i trè cuntinenti: Europa, Asia, Africa separati trà d’elli da Tanai (anticu nome di u fiume Don) da u Nilu – da u Mediterraneu. Hà un’impurtanza tamanta a rete stradale rapresentata da una filata di ragnu fitta di fili rossi chì si distaccanu in i trè cuntinenti, cù insignate e distanze ind’è l’Imperu, in mille rumane (mille passus) vene à dì mille passi doppii chì valenu 1482 metri. Mintuati sò ancu i picculi centri abitati, e mansiones (vene à dì l’ottelli) è e mutationes (duve cambià i cavalli).