Predrag Matvejević

O sgiò Predrag Matvejević, o sgiò Prufessore,
L’Università Pasquale Paoli vi accoglie oghje cun tamanta primura chì li avete fattu l’onore di accettà ch’ellu vi sia attribuitu u so titulu di duttore honoris causa. Ch’o fussi statu eiu à esse sceltu da cantà e vostre lode, hè una carica magnifica è chì mi rallegra…Chì mi rallegra sì, è à tempu chì mi mette à dossu u penseru è ancu à pena di timore. Di fatti, ùn hè robba sfaticata una carica simule, vistu a vostra persunalità, ricca di realizazione è di talenti attualizati in parechji duminii. Sò cuncernate a literatura, l’antrupulugia, e scenze umane è suciale, a filusufia, è sempre l’attività umane, pulitiche è citadine. Tutti quessi i duminii, oramai sò marcati pè u sempre da l’attività diviziosa è da l’umanisimu attivu di u Prufessore Predrag Matvejević.

 

Hè un prufilu eccezziunale ch’ella rimarca oghje a nostra Università di Corsica. U nostru stabilimentu piglia cusì u sequitu di tante istituzione di prestigiu chì, in modu regulare dapoi dui decennii, venenu à salutà a vostra opera.
A diversità di l’Umanu, di l’identità cumplessa, Una è Plurale à tempu, in modu cunsustanziale è diviziosu, hè vera ch’è vo l’avete buscata di nascita, o sgiò Prufessore, ma l’avete ammaestrata, fatta mansa è adestrata di mente, di cultura è di filusufia. Natu in Mostar, oramai cusì celebre da i so castighi cum’è da u so ponte emblematicu ligatu à a Storia recente è à a gloria literaria di u Premiu Nobel Ivo Andrić, iè, natu in Mostar, avete ricevutu una doppia lascita, cruata da parte materna è russia da parte di u babbu. Di issi dui lati, ne avete fattu a sintesi in una vita per larga parte dedicata à l’alzà di e culture di u mondu slavu, in a so vicinanza stretta cù u mondu mediterraneu. Issa dialettica culturale trà questi è quelli, trà l’Unu è u Multiplice si hè elaburata in un tempu chì e fruntiere in Europa eranu per cusì dì, più dure, più di ferru chè oghje ghjornu. Prufessore di literatura à l’Università di Zagreb, di Literature apparagunate à a Surbona in Parigi, è po à a Sapienza in Roma, avete spartu un insignamentu di qualità altissima. Ùn site statu tantu ad acquistà a nomina di distesa internaziunale chì vi face presente in ogni locu duv’ellu ci hè pensà vivu è attivu, sempre attente à sculinà l’azzione fertile di l’Omu in u patrimoniu. Issu pensà di vostru oramai hè indispensevule à chì vole distingue i lineamenti precisi, e ligne di forze culturale è suciale chì trasformanu i spazii fisichi aggrancati in territorii dinamichi, animati da l’azzione è e circulazione assinnate di l’omi, ma ancu i so cunflitti.

A sapienza è a saviezza di u vostru pensà, e vi anu porte non solu a prufundezza di u studiu, ma ancu e circustanze dramatiche di a Storia chì attraversò a vostra vita persunale. A guerra di Ghjuguslavia ind’è l’ultimu decenniu di u Vintesimu seculu vi hà castigatu cum’è tanti abitanti d’issi lochi straziati. Ma issi avvenimenti tragichi anu messu dinù à u provu u vostru pensà. Ci hè nata in voi una fermezza è una testimunianza d’umanisimu maiò. Ùn vi vogliu fà scomudu ammintendu i vostri atti di curagiu individuale salutati da tutti l’osservatori, quandu isse parte di l’Europa campavanu sottu à e bombe è l’assalti cuntinui. Accenneraghju solu l’attitudine filusofica è pulitica di a persunalità intelettuale. Avete luttatu è luttate sempre contru à e guerre, contru à i naziunalisimi ristretti è intulleranti, contru à tutti i fanatisimi. E vicende castigose, i strazii di u spatrià è l’erranze ubligate, l’avete supranate di vita è di mente. Oramai, cum’è vo a dite, a vostra vita si scrive trà « esiliu » è « asiliu ». Issa spressione dice assai quantu ella ci hè forza è generusità quandu l’Omu ammaestra di mente i strazii di a vita.
O sgiò Prufessore, lasciate mi ancu accinnà, puru à a lesta, à issa passata di a cundanna indegna prununziata da un tribunale in u 2005, solu perchè chì aviate dinunziatu l’impusture di certi intelettuali fanatichi. Vogliu solu ramintà a vostra pusizione à l’epica : tandu avete dichjaratu ch’è vo ùn fariate appellu d’issa sintenza chì ùn vuliate fà lecita a decisione indegna di u tribunale di Zagreb. À definì propiu bè, issa attitudine d’intelettuale implicatu, hè statu Michel Audétat di Lausanne : « l’Épistolaire de l’Autre Europe montre un nouveau visage de l’auteur du Bréviaire méditerranéen : celui d’un dissident opiniâtre qui, par ses lettres envoyées à travers le monde, témoigne de vingt-deux années d’indignation, d’énergiques protestations, de défense de la littérature et de la liberté de pensée (...) C’est la fidélité à ces principes qui donne la cohérence et son émouvante densité humaine à cenouveau livre. » Eccu un parè chì si pò stende à l’inseme di a vostra opera, vistu ch’ellu ùn ci hè mai spiccanza nè rumpitura trà l’attività intelettuale è l’indiatura pulitica è citadina. Ogni intelettuale, ogni universitariu chì si interrugheghjanu à pressu à u so postu ghjustu in a sucetà trova a strada ghjusta cù u vostru esempiu. .
Hè perciò chì pè unepochi in Corsica è in a nostra Università, site una riferenza essenziale dapoi ch’è no avemu scupartu è studiatu e vostre opere. Di sicuru, in a vostra bibbiugrafia cusì diviziosa, u Breviariu Mediterraneu tene sempre, per noi Corsi, un postu centrale. Issu libru tradottu in 25 lingue, hè ghjuntu à cumplettà, à attualizà, à dinamizà e riflessione precedente è in particulare quella di Fernandu Braudel. L’hà detta in manera splendida un altru lume di i nostri tempi, Claudio Magris : « U libru di Matvejević hè un’opera di ingeniu, chì stupisce è pichja cum’è a saietta; un esempiu affascinante, riccu di intelligenza è di puesia, duv’elli si intreccianu rigore è audacia, precisione scentifica è pifania di l’infinitu ». Sarianu tanti l’altri studii di vostru da ammintà oghje, ma vogliu solu accinnà à quelli ch’è no avemu più spessu sullicitatu è chì ci ghjovanu, per cusì dì, in modu abituale : Bréviaire Méditerranéen, (Fayard, 1992), La Méditerranée et l’Europe : leçons au Collège de France (Stock, 1999) è L’Autre Venise ( Fayard, 2004, prix Strega, 2003).
Ma ciò ch’è no vi devimu ùn hè solu in campu literariu, antrupulogicu o filusoficu. A vostra visione dinamica di l’ordine mediterraneu da custruisce ci hà purtatu subitu orientazione di primura. Vogliu cità duie occasione ch’ella ci hè data a grazia di prufittà direttamente di a vostra riflessione organizativa in materia di custruzzione mediterranea.
A prima hè stata l’urganizazione in Carghjese di un Culloquiu impurtante di settembre 1996. Urganizatori eranu l’Università Euroaraba, u Cunsigliu Ecunomicu, Suciale è Culturale di a Corsica è u Foru mediterraneu. Tuttognunu tene di a vostra intervenzione un ricordu determinante. A Corsica citadina è pulitica ci hà vistu una circustanza favurevule. A nostra isula era in cerca di un spaziu di sviluppu in u MEDiterraneu Occidentale, à traversu à u prugettu chjamatu IMEDOC è si eranu decisi à purtà lu avanti i nostri eletti.
L’altra passata hè stata a participazione impurtante di a Corsica ind’è l’incontru internaziunale ch’è vo avete urganizatu in Napuli di decembre 1997, cù a Fundazione Laboratorio Mediterraneo ch’è vo presidite. Cuurganizatori eranu a Presidenza di a Republica Taliana è a Cumissione Europea, è facianu affollu a più parte di l’Istituzione Internaziunale cum’è l’UNESCO è u Parlamentu Europeu, inseme cù un gran numeru di regione taliane, spagnole è francese, cun più di 2000 participanti, rapresentanti di 36 paesi è tanti urganisimi di a Sucetà Civile Euromediterranea. A nostra università ci avia mandatu una delegazione impurtante chì hà pussutu tirà prufittu di u barattu di l’idee mosse. Mi ricordu, o Sgiò Prufessore, in più di u vostru travagliu di cuurdinazione, a vostra attività mediatica stupenda durante issi ghjorni è vi rivecu, intrepidu è energicu, assume 14 interviste televisive in più di a sessione di una longa matinata!
Ùn vogliu allungà a funa, ma diceraghju chì u travagliu fattu à isse occasione ghjuverà, puru s’ella pare assai frenata oghje a dinamica ch’è vo avete incurdatu tandu. Ci sò i segni: sti primi d’ottobre scorsu, in Brussele, a nostra cunsigliera corsa in carica di l’affari europei, chì hè di mistieru prufessora di a nostra università, hà fattu una pruposta à e so partenarie. E rapresentante di Sicilia, L’Egeiu Sud, Baleare è Corsica anu decisu di mette inseme i so sforzi pè avvicinà i destini è l’interessi di l’isule mediterranee in senu à l’Europa. Mi hà ramintatu una di e quattru azzione decise in Napuli. Isolamed si chjamava a rete di l’isule. Sta volta sò quattru donne. Andate à sapè s’ella ùn hè micca a fola di l’Antiche Sirene chì si riface… Ma cun dee benefiche sta volta ! Fussi ella puru…
O sgiò Prufessore, l’onore tamantu ch’è vo ci fate oghje ùn sarà l’ultimu rigalu postu ch’è no avemu pruspettive di attività è di ricerche duv’ellu sarà benvenutu è utilissimu u vostru aiutu. Siate dunque un’altra volta ringraziatu per tuttu ciò ch’è vo ci avete portu è, in anticipu, per tuttu ciò ch’è vo accunsenterete à arricà à l’attività di l’Università di Corsica Pasquale Paoli.

Qu'est-ce que la Fondation Laboratoire Mediterranéen?

La Fondation Laboratoire méditerranéen est née à Naples en 1994 se présentant comme promotrice du partenariat euroméditerranéen dans les domaines scientifique et culturel. A travers le " I Forum Civil Euromed " qui a eu lieu à Barcelone en Novembre 1995- et le " II Forum Civil Euromed " organisé à Naples par la Fondation même- ont été jetées les bases pour la construction d'un réseau euro-méditerranéen de relations culturelles qui voit la Société civile -et au premier plan les Régions, les collectivités locales, les Universités et différents organismes des Pays euro-méditerranéens- protagoniste de ce processus . A cette occasion, les 2248 participants au " II Forum Civil Euromed " ont chargé la Fondation de constituer des organismes autonomes afin de donner une légitimité et représentativité à l'Espace euro-méditerranéen, en garantissant continuité à des actions concrètes et de coordination dans l'articulation complexe du programme euro-méditerranéen réalisé par l'Union Européenne avec la déclaration de Barcelone en novembre 1995. Sur la base de ces indications la Fondation a constitué les organismes autonomes suivants :
- Académie de la Méditerranée, association d'Académies et de hautes Institutions culturelles , scientifiques et économiques.
- Almamed, association des principales Universités et de réseaux d'Universités euro-méditerranéennes coordonnée par la ville de Bologne.
- Euromedcity, association de villes et de collectivités locales de la Méditerranée coordonnée par la ville de Séville.
- Isolamed, association d'îles et de réseaux d'îles de la Méditerrannée, coordonnée par les îles Eoliennes (commune de Lipari).
- Labmed, association d'organismes et d'associations culturelles scientifiques et économiques des différents pays euro-méditerranéens reliée à la Banque de Données de la Sociétè Civile".