DOUCHKA

Vi vogliu parlà oghje di a mo seconda gatta chjamata Douchka chì hà una persunalità unica. A u cuntrariu di a maiò parte di i gatti, li piace a cumpagnia umana è hè sempre à circà à fà si rimarcà. Douchka hà u pelu rossu, ochji gialli brillanti, è una coda mossa chì hè sempre in muvimentu. Vene di listessu refugiu di e Ville è hè di listessa razza chì « Princess Peach »…. A razza « trottoir croisé caniveau »…


S’ella vede a porta aperta, Douchka si ne và à fà si un giru è à presentà si à i vicini di u casale. Cerca à andà di casa in casa, miaulendu pianu à ogni porta per attirà l'attenzione di i residenti, è s’ellu ci hè un tappettu davanti à a porta, si campa è tandu ci si face una manicura cù e so sgrinfione.


L'umani sò prima sorpresi di vede una gattona cusì ardita, ma sò prestu incantati da a so persunalità. Ella, li dà abbracci affettuosi, runzeghji à fà trimà i muri e miaulate di benestà. Sì sciacca spessu nant’à e ghjinochje di a ghjente, ma teme i zitelli chì sò troppu bruschi.
I vicini  parlanu à Douchka chì li risponde, maravigliati da a so bravezza. Qualchidunu hà cuminciatu à chjamà la "Doudou" per via di a so parsunalità affascinante è di u so amore per e persone. In russiu, Douchka vole dì « cara »…
Douchka hè diventata una celebrità lucale, infine di u pianu. A ghjente piglia ritratti cun ella è li dà  ingurdizie. A gatta hè assai felice, pensate ! è mi pare chì sì piace ancu in u so novu rolu di gattu suciale.


Ancu s’ellu ci hè ghjente à pensà chì Douschka duverebbe stà si ne in casa soia, ciò chì si pò capì,  ella si piace à ghjucà à l’aventuriera, à splurà è scuntrà nuvelle persone. Hà una manera di presentà si à l'omu chì i rende tutti più felici.


Pè compie, Douchka hà dimustratu à l'omu chì ùn ci hè micca una manera sola di esse un gattu. Ancu s'ellu hà un caratteru unicu, hà dimustratu à e persone chì hà un core amante è una persunalità affascinante. L'umani duverebbenu sapè chì hè impurtante d’ùn ghjudicà micca à l'altri, basendu si solu nantu à a so apparenza o u so cumportamentu, postu chì ci ponu esse tesori piattati daretu à l’apparenze…