Versione :

VITA

 

 

Ùn sapia leghje ;
L’ambiguità di e lettere castigava a so anima

Mai ùn campò in una casa.
I so ochji sempre se cunfundianu cù e finestre.

Mai ùn tense cara una donna,
i so sentimenti eranu secreti
andavanu è turnavanu in silenziu.

Si accorse chì l’amichi
I carrughji è e cantine
Cambiavani inesurabilmente.

Dicenu ch’ellu murì
distinguendu cun lucidità
a notte da u ghjornu.