“LINGUIMONDU 2015”.

Scontri di 31.12.2015


    À l’occasione di l’elezzione territuriale è di a timpesta mediatica à pressu à a Corsica cagiunatu da u risultatu à l’Assemblea si hè parlatu di a cuufficialità vulsuta da i Corsi. Si ne hè parlatu dinù è... traparlatu in giru à l’azzuffi d’Aiacciu a sera di Natale è dopu.
     À pena di calma è di ghjudiziu ùn faranu male. Eccu un passu di a riunione fatta in Corti à l’Università durante u prugrama “Linguimondu 2015”.
A riunione ingiru à u tema “Territoire, identité et langue : le processus de coofficialité en Corse » vulia esse à tempu barattu, messa à u puntu è pruspettiva ragiunata nantu à una quistione chì primureghja i Corsi di più in più. Dopu presentatu a riflessione porta da Wanda Mastor, prufessora di dirittu custituziunale; u direttore di u CCU Alanu di Meglio hà datu a parolla à Rumanu Colonna, maestru di cunferenze è specialistu di glottopulitica chì d’altronde hà publicatu pocu fà ind’è Albiana un libru –in lingua corsa- nantu à e quistione ch’omu si pone. Parlendu dopu, Ghjacumu Thiers hà ramintatu varie sperienze chì anu marcatu l’evuluzione di l’opinione publica è di l’eletti corsi ver’di a cuufficialità. Bastianu Quenot, sociolinguisticu, maestru di cunferenze è tandu direttore di u Cunsigliu Linguisticu in Corti, hà purtatu ancu ellu testimunianze è risultati d’opinione chì impuntellanu i prugressi di issa idea d’entrata è di sparghjera in u spaziu publicu di a lingua corsa ch’omu vuleria frà pocu ammanita per tuttognunu.
     In appicciu eccu dui ducumenti. Da permette di scavà a quistione è ragiunà.

 

 

Visionner la vidéo