IN SERMANU : CUNCERTI, INDIATURA, FRATELLANZA

Scontri di 29.08.2021

I Scontri di u Celu stellatu in Sermanu est à Sermanu.

 

I CHJAMI AGHJALESI IN SERMANU, D’AOSTU 2021

 

Dicia La Bruyère:  « In l’amicizia schjetta ci hè un suchju ch’elli ùn ponu sente quelli nati di pocu valore. »

Dopu à a serata di i Chjami Aghjalesi, ci vole à ripiglià fiatu, lacà l’emuzione asserinà è livellà si l’impressione di ciò chì hè digià un ricordu mentre ch’o scrivu. È puru ciò chì mi chjama di prima, hè ciò chì ferma. Di fatti I Chjami sò quasi un misteru : una prubità in u cantu, un versu da ricunnosce si ancu trà tanti altri, un modu d’esse à nant’à a scena, d’intepretà a vita. U gruppu si puderà fà gloria di durà da tantu tempu in u livellu più bonu, in l’indiatura senza avvinte è diritta l’andatura? Mai mai ùn anu vulsutu sente l’allusingu di u successu, ed ancu menu – s’ell’hà pussibule – quelli di a cumprumissione è di u prufittu : sò sempre firmati da a banda di a passione. Diceremu ch’elli sò sempre firmati elli stessi, ma ùn vole dì tantu è micca à bastanza. U paradossu hè ch’elli ùn si ponu definì, si sente è si vede l’armunia soia, ma ùn si laca agguantà da qualsiasi riduzzione. Ùn sò faciuli à scioglie i misteri. D’altronde Du reste, t’anu sempre una parte scura di bellezza, è ùn si tratta mancu à pena di schjarisce la : si perderia l’incantu si perderia...

Ma vultemu à Sermanu.

L’amicizia inghjenna i chjerchji di virtù. Trà l’amichi nostri, certi –puru micca presenti è da luntanu- ci accuranu quantunque. Tutti avemu bisogu d’issi anghjli custodii. Hè cusì chì a serata - puru minacciata una stonda – si hè pussuta fà senza scomudu. Pensu dinù à quelli ch’ùn sò pussuti ghjunghje, CastaLibre - Armand Luciani, Franck Leandri, Rita Scaglia, Alain Di Meglio, Ange, Jonathan, Alexandre Germani, tutti quelli chì anu fattu cennu cun duie parolle o una telefunata.

Si vede benissimu nant’à i ritratti – puru micca perfetti : u locu duv’ellu si hè fattu u cuncertu hè chjucu : hè un square, vene à dì un giardinettu chjosu. Ne aghju fighjatu l’etimulugia : issa parolla inglese vene da u francese. Si vede tandu chì e fruntiere, e lingue ùn sanu ciò ch’elle sò. Tandu ci vole à curà u so adopru precisu, è pisulà le fine fine prima di prununzià certe parolle, ma isse quistione custindi interessanu i scrittori è basta. Dunque, u square di Sermanu - ch’ellu principia à cunnosce u lettore chì mi averà fattu a grazia di sequità mi sinu à quì- cum’è tutti i squari t’hà qualchì arburu, duie carraeie è unepoche ghirlande chì schjariscenu una cria e rambelle di l’arburatura.

Ma avà entrimu propiu in u sugettu : i Chjami.

Quand’elli spuntanu nant’à scena, vogliu parlà d’issu chjerchju dedicatu à u cantu, quasi sacru, omu si ritene u fiatu.

Mettenu à cantà. È in a notte, sottu à u celu stellatu chì u festivale li deve u so nome, ci sentimu tutti uniti, ghjente cunnisciuta o scunnisciuta, in una cumunione strana. Ùn simu più cumplettamente noi stessi, ma simu cun l’altri. Ingutuppati da a musica rispiremu à rughja para. Issa sera custindi, per via di I Chjami l’amicizia era in ogni locu, cum’è un prufume sventulatu per aria. Ci hè sempre ci hè! Avia a ragiò La Bruyère : ùn si hà da spenghje iss’amicizia.

I lochi novi è muderni sò diventati tutti listessi. Anu ghjustu un nome, dedicati ch’elli sò sani sani à l’utilità cumerciale. Ma in Corsica e petre sò memoria di e storie è di a ghjente chì ci anu campatu. In i paesi si pò ritruvà un adopru à misura umana, è po nomi di una volta. In Sermanu, a Cumuna hà pensatu bè mettendu à rillevà li è insignà li. Ùn si starà à vede li fora.

Cumu si vede chì a vita ùn hà cappiatu issi lochi? Per contu meiu, diceraghju ch’ellu hè per via di a metamorfosi passendu da paisaghju diurnu à paisaghju nutturnu. Hè cusì chì in cor’di ghjurnata u square Turchini, cum’ellu a dice u nome, hè un picculu spaziu arburatu è chjosu duv’omu passa, duv’omu s’arreghje da beie o rinfriscà si chì una funtana ci hè. A sera torna un spaziu pueticu è quasi un decoru, carcu à puesia. Sott’à u celu lumi, ombre, via tuttu si face à prì di a puesia. Hè chì u square torna un square da musica. È a musica hè un’arte magica chì hè d’ognunu è di tutti.

Puru s’ella pare tuttu chì tuttu què si fessi cù una bocchittata magica, ùn vi lacate andà à crede la. Ci vole tempu è po ghjente à mette ci in opera da appruntà a festa.

Ùn hè robba senza straziu ma quessa, ùn si deve sente. Tandu in issu travagliu ci si mette core è vuluntà discreta. U square hè riesciutu à mutà si, grazie à Gisèle, Thérèse, Maria-Sarah, Stella, Petru Santu, Petru-Antò, Pierre-Jean, Jacques, Petru Guelfucci è Stephane. Longu à tutte isse ghjurnate sò stati tutti à porghje aiutu è sustegnu senza smette mai mai. Ùn mi possu dinù scurdà di Camille è Pauline cusì care aiutendu à Petru-Antò, è po ci hè dinù u persunale di securità chì hà curatu ch’omu rispettessi e regule sanitarie.

Ci tocca dinù à fà ringrazii particulari à la Cullettività di Corse, a Drac, i stabilimenti Vito, chì ci danu u sustegnu. Salutemu in particulare, u merre di Sermanu,Jean Giudicelli, è a cumuna di Sermanu, chì sustenenu i Scontri da l’iniziu è sò partenarii di tutti i l’avvenimenti.

 

Marie Ferranti