L’ENERGIA DI U LUME IN A SCENZA CUNTEMPURANEA

Scontri di 12.03.2013

     In una cunferenza à tempu sapiente assai è di versu ammanitu, alegru è ancu maliziosu, u nostru cullegu Jacques VAUTHIER ci hà campatu cù un tema preziosu assai è … spampillulente di garbu è d’intelligenza.
Appughjendu si nantu à a storia di a fisica, di l’astrofisica è di a matematica da u 19 esimu ad oghje hà ritracciatu pè u public di l’Università Inter-Età i decennii chì arriconu u più cunniscenze è sapè in quantu à a nascia è a sparghjera di u lume ind’è l’universu.
Esaminendu unu à pressu à l’altru i periudi chì fecenu avanzà assai in issu duminiu dapoi l’attitudine du un scentisimu chì à a fine di u 19esimu pretendia di spiicà tuttu cun l’accostu newtonianu di a meccanica. I fisichi tandu eranu persuasi chì a so scenza era compia è perfetta, atta à spiicà tuttu cun l’onniputenza d’issa meccanica custindi.
     Accustendu a nascita è u sviluppu di a meccanica quantica u cunferenzeru studieghja ciò chì li si affacca cume un pitagurisimu novu. Ramenta chì Max Planck (1858-1937) avia rimarcatu chì l’energia di u lume era interpretata cù una formula simplicissima E = n.h.n. duve n hè un numeru sanu (1, 2, 3, …), h hè una custante, chì si farà vede cumu una trà e custante universale simule à a vitezza di u lume o a custante di a gravitazione, è n a frequenza di u lume osservatu. Hè cumpletta custindi a rumpitura cù a solita nuzione d’energia ligata à u spiazzà di un pesu è ind’è iss’incritta si anu da pudè ficcà e prubabilità.
     Cù un fulmine intuitivu Dirac (1902-1984), prupunì un’equazione trà operatori algebrichi è cusì turnò à scuntrà a funzione ch’ellu avia pensatu Planck trenta anni prima! Eranu ghjorni novi pè a scenza cuntempuranea, finitu u dugmatisimu è amprendu à pensà ancu cuntradizzione da integrà si in i dati scentifichi…