A RIVISTA RIGIRU 1

A RIVISTA RIGIRU

 

 

(in “U RIACQUISTU”: cf. www.Interromania.com

 Messa à ghjornu - di u 31.08.2017)

(altri passi, testi è ducumenti: à parte si da a rubrica “Accolta”, scrivendu una parolla in raportu cun Rigiru: esempiu: “Riacquistu”)

 

I STRUMENTI DI SPARGHERA:

Da realizà u prugrama natu in a cuscenza culturale oghjincata (cuncezzione nova di a lingua, sforzu creatore liberatu da tutti i sugelli, liberazione estetica cuncepita da paru di a cuscenza pulitica in cor’di elaburazione in issu decenniu), a generazione di u 1970 prova à dà si i strumenti necessarii  da sparghje idee è realizazione cunsiderate più primurose. In un inseme di testi stampati di ogni modu (pulicupiati, stampini, libraccioli, riviste, giurnaletti, è cet...) si pò rimarcà tandu trè mezi di diffusione è varii d’impurtanza s’ellu si feghja u vulume è a durata, più o menu regulari:

Quessi sò: RIGIRUA CHJAMATA, PAROLLI SCIOLTI.

 

I.1.RIGIRU

A. STORICU, DESCRIZZIONE.

- U prugettu nasce in cor’di l’U.E.di Corti 73. U n°1 esce di lugliu 74. L’ultimu hè u 26 (ghjennaghju 90). U n°27 devia esse cum’è u 26 ma cunsacratu à a prosa (una lettera mi dice ch’ellu hè prontu à esse stampatu).

Risultatu: 15 anni di publicazione più o menu regulare. Si prumettianu 4 n° à l’annu (=60?), ci ne hé statu 27!

3 volte escinu 3/à l’annu , 4 volte 2/annu, 7volte 1 solu/annu, 3 volte mancu 1/annu!

B.AMMINISTRAZIONE.DIREZZIONE.REDAZZIONE.

Fundatori:R.Coti, D.A.Geronimi, L.Muri. Coti cappia subitu à u n°2

Redazzione: Da 3 redattori in u 1974 si passa à 5 in u 1976 è à 8 in u, 9 in u 1981.

U travagliu hè animatu da D.A.Geronimi chì assicura dinù a direzzione di publicazione sinu à u n°17. Rocchi hè direttore di publicazione in u 1982. D.Alfonsi da u 1984 à u 1990.

Direzzione: D.A.Geronimi (1974-1982), G.G.Franchi (1984-1988), D.A.Geronimi (da u 1990)

C.PRESENZA.

Da 74 à 79, Rigiru hè stata a sola rivista sana sana in corsu. A Chjamata hà cacciatu 6 numeri da 1979 à 1981.. Durante issi cinque anni Rigiru hè dunque statu da riferenza è mudellu (ancu fora, cum’ellu si pò vede in u n°speziale Minoranze di u CIEMEN cunsacratu à a Sardegna). Malgradu l’esciuta irregulare, issu fattu spieca chì parechje cariche -ch’ella ùn pudia scunfinisce a rivista!- li fussinu state messe à dossu. Hà permessu dinù ch’ella fussi locu di creazione, di dibattitu è ancu di cunflittu, ribombu di a quistione culturale cum’ella si hè posta in issi anni custindi. Issa funzione di “Spechju di un fattu” a si hà assunta a redazzione (cf.quì sottu u caparticulu di u n°14: “Cinque anni”).

 

CAPARTICULU

 

CINQUE ANNI

 

Cinque anni fà, è calcusella di mesi, iscì u prima numaru di RIGIRU'

Ùn ci inultrava nimu ind’una faccenda simule s’è la ùn fussi cù a viduta di fà stravede. Viduta sì, ma a imbizione vene u mumentu ch'ella vole esse messa à u provu è l'azzione quellu di l'acquisiti u misuru ùn lu pò fughje'

A nostra a imbizione chì era ?

ln corte parolle: vense chì a cuntistazione corsa pigliete una strada più à a scuparta. À i nostri valori li si facia una guerra accanita (oghje ùn hè più guerra  chì hè finta pace). Tandu, frà e cose di primura, tuccava à fà vede  chì a lingua di u populu chì  si facia avanti, puru ch'ella fussid isprizzata, ghiucata à a risa, praputinziata è nicata ancu da unipochi chì  era a soia, issa lingua ci vulia à stavulà ch'ella era viva è arradicata ad arradichera. Viva sì, è viculu d'una cultura sputica nostra, è po ch'ella pudia ghjuvà da dì u pinsamentu oghiincu di i Corsi di st'ultimi anni di u seculu.

Cù issu fine, da sorte ci e cundizione ci parsenu duie: una, ùn ci vulia à trasgiattà mancu d'un capellu ad esse « in cunsunante cù l’antichi » ; vene à dì  chì a lingua vole esse schietta à quantu si pò causa chì ùn solu di traduce u pinsamentu a lingua, si sà, hè matrice, ghjova da fà lu. È po ci vulia à sapè si acquistà ancu ciò chì vene da u fora. lnd'una casa sarrata ci vene l’umidu è si sente u rinchjusu. Sicundaria, ci vulia ad aiutà ch'ellu nascissi un antru movitu di criazione literaria, ch’ellu fussi di u mondu oghjincu, purghjendu à i scrittori in lingua corsa un affollu da fà cunnosce e so opare.

 

À u capu à i cinque anni, à  chì semu ?

E scorte l'emu avute:

  • si hè firmata misarella a rivista, misara di pagine è misara di prisenza
  • tante volte hè parsu chì iscritti ch'elli ùn fussinu curati micca cumu si deve causa chì sbagli di stampa ùn ne manchete. Tante scuse à i nostri cullaburatori
  • o l’analise di a nostra literatura hè stata poca à pettu à ciò chì s’avia dea di fà, è sò state scarse l’aparture di ver’di e culture frustere.
  • Pruvatu si hà, quant è lu si pudia, ma ùn hè isciuta micca rigulare a rivista. Tante scuse dinolu à i littori è l'abbunati ( 1 ).
  • S’elli ùn fussinu stati custretti da altri grattacapi maiò, certi cullaburatori i so scritti l'avianu mandati più à spessu.
  • è po ùn hè ancu capace capace Rigiru, in fatti di soldi'.

 

Ma à stu mondu, essare vivu sottu à l'ochju di u sole ùn ne pasce ch'ellu ùn aghja a so ombra è a so luce. Allora ancu noi avemu e nostre :

  • e dificultai ci sò state senza risparu, è ci sò, ma hèc ampata a rivista, libara è indipindente. A campa à u mecenatu di l.editore, di sicuru, a campa à l'aiute, chì  sò state belle ghjuvative; ma u più àmarzè à l'accudenza di i littori pacinziosi, ùn hè scagliata mai è à ringrazià li tantu, è à marzè à una squatra allampata in ogni manera si pò dì  chì Rigiru hè un'uparata.
  • una scummessa, basi cà una sfida hè stata, ch'ella pudissi campà oghje una rivista scritta in corsu da u prima à l'ultimu filare. A scummessa l'emu vinra è à Rigiru li si sò messi à e zanche. Megliu!
  • da una rivista i ritardi si sà quant'elli ponu esse dannifichi è a gattiva nomina ch.ella pò piglià. È puru sò crisciuti l'abbunati. lsciutu u prima numaru eranu una cinquantina; oghje so-settecentu. Segnu chi u bisognu ci era!
  • misarellu si hè firmatu Rigiru, ma à misura ch'elli iscianu i numari hè stata ricunnisciuta chì un carcosa ci era, fussi pà u dettu, fussi pà a manera di dì, fussi puru pà a prisenza.
  • è u più basta à leghje i nomi di l’autori è i tituli di i scritti stampati (vegate l’ultimi fogli di què u numaru), una cosa hè chjara è linda: quant’elli sò è quantu ci hè ghjente zitella, fiore di giuventù è cum’elli scrivenu.
  • ùn ci scurdemu d'un antru puntu :hè vinutu a gallu di u SCRITTU corsu un bellu mazzulu di robba da u parlatu suttanu. Hè un onore pà a squatra di Rigiru d'avè fattu u so bellu locu à «isartinesi » è sò iscuiti scritti di prima forza.

 

Allora, ùn siamu sempre à fà neciu di mischinà ci è dicemu la franca :turnata ad apre a strada di e riviste scritte solu in corsu, datu manu à a rinascita di a literatura corsa, messu u parlatu suttanu à paru à quill’altri... eccuti trè puntelli funduti: è s’ellu avessi da tarmette oghje Rigiru mancu ci saria da vargugnà si, masimu chì ùn emu micca dea di firmà à quessi i tarmini.

Vene à dì chì no semu in le pampane è « stabiliti » ?

 

Ùn bastaria a fiacca di tutti da tene si cari à issa manera! D'altronde e critiche nè sò mancate nè scarsieghjanu.

Certe sò chjare, fatte à prò di a rivista è sò accette. À ringrazià à chì e fece. Ci sò di l’altre chì sò dette in sottu in sottu, micca in timichezza ma di malavoglia. Quesse lascemu le perde.

Ma, altru cà critiche, à Rigiru li si face un rimprovaru, basi cà un rumbeccu.

Ghjuntu à u bilanciu sogna à spacificà si. À chì dice chì a rivista in la lotta di u populu corsu si tira di coda, à chì dice chì Rigiru pudia esse un bellu affare s'ellu ùn fussi incappiatu in li lacci di certi discorsi « indiati ».

U rimprovaru vene à tagliu doppie è à sensu cuntrariu ; risposta ci ne hè una sola: Esiste Rigiru, n'hè! Chì significatu sarà ?

 

ln lu campu di a literatura a rivista hè u spechju d'un FATTU, vene à dì u cumpariscimentu oghjincu d’una cultura sputica, DETrU d'un populu chì si face prisente. Un fattu hè un fattu! lssu fattu ùn ru spechja micca Rigiru solu, ancu assai, ma a so bella parte a rivista l'hà. À fà l'analise di u fattu tocca à inghjunu, cù l’unestitai d’intellettu chì accorre da i fatti di primura, è tocca à inghjunu à cunclude sicondu u so parè, L’analise è a cunclusione parò ùn sò micca cumpitenze da u fattu, quellu esiste è basta, è u so spechju listessa.

Prestu semu à nantu à l’annu novu. A cumpienda sarà.

À Rigiru, forza è longa vita!

 

Dumenicantone GERONIMI

 

(1) È puru sogna à dì chì, salvune sbagli o currieru persu, ogni abbunatu ricivì tutti à quattru i numari pacati cù l'abbunamentu È sarà sempre cusì. Tribbulati sì, scrucconi micca!