Versione :
Corsu

RUMANZI CORSI E SUCETA

Rumanzi corsi è sucetà

I participanti di issu scontru literariu barattanu rimarche in quantu à a literatura corsa d'oghje è i so rumanzi.

RAGIUNATA LITERATURA CORSA. 06.06.2012. SIMANA DI A LINGUA………………

 

SEQUENZA DUI : TRÈ RUMANZI


• Ghjorghju DE ZERBI : U Rimitu di Collu à Boziu (CCU-ALBIANA, 2011
• Ghjuvan Iviu ACQUAVIVA : Ombre di guerra (ALBIANA, 2011)
• Ghjambattista GIACOMONI : L’Ortu di e mo brame (ALBIANA, 2011)

Paulu Michele FILIPPI intervene in primu tempu è dice chì sò l’elementi da fà ch’ellu si possi parlà di « literatura ». Insegna una catena cù :

o Autore
o Editore
o Librerie
o Critica
o Lettori

D’entrata face rimarcà chì a Corsica hà issi elementi custì, ma i duiultimi, critica è letturatu, sò incerti, debuli o puru inesistenti.
U Premiu di i Lettori di a CTC ch’ellu si hè ammintatu, vole cuntribuisce à strutturà, ghjustu à puntu, isse duie parte indispensevule da ch’omu pudessi parlà di literatura corsa.

Dopu à issu preambulu, interrugheghja à G.DE ZERBI in quantu à i persunagi di u so secondu rumanzu : U Rimitu di Collu à Boziu (CCU-ALBIANA, 2011) dumandendu chì raportu ci hè trà Ghjuvan Francescu, studiante in Storia à l’Università di Corti è u Rimitu chì affacca è tenerà longu à a fizzione, una parte impurtante di trasmissione cuntendu i fatti, e vicende è u patrimoniu materiale è immateriale di u Boziu .
Trà dumande è risposte à pocu à pocu si accerta l’idea chì una certa cunniscenza hè trasmessa più da a ghjente è a memoria cullettiva chè ind’è l’attitudine riflessiva è di amparera intelettuale chì caratterizeghja a scola. Senza nigà la issu apportu fundamentale, a riflessione li mette à latu l’insignamenti di a vuciata memuriale è di ciò ch’ellu porta u studiu per cusì dì fisicu è empaticu cù u LOCU. PM.FILIPPI ne ghjunghjerà ancu à dì chì l’impressione di u lettore hè chì Ghjuvan Francescu à u fondu ampara di più cù u Rimitu chè in facultà è G.DE ZERBI pè u più accunsente cù issa rimarca.
Intervenendu tandu Ghjacumu THIERS face rimarcà chì ind’è u libru di Ghjuvan Iviu ACQUAVIVA Ombre di guerra (ALBIANA, 2011) avemu listessi dati di interazzione in quantu à a storia è a memoria cullettiva : u persunagiu principale chì move l’interrugazione nantu à u passatu ancu ellu hè studiante in storia, ma in Ecchisi (simu in 1958 è Corti ùn hè ancu aperta). Andendu più in là, rimarcherà chì puru ind’è u libru di Ghjambattista GIACOMONI, L’Ortu di e mo brame (ALBIANA, 2011) a situazione d’interrugazione-trasmissione si assumiglia à quella di l’altri dui rumanzi. Cunsequenza : tuttu và cumu s’ellu ci fussi, pè i creatori d’oghje, necessità di interrugà a generazione chì sà è per quessa, saltà una generazione !

Dunque primu custattu : a pruduzzione di rumanzi in lingua corsa ammintati in isse edizione 2011 hè purtata da issa struttura d’interazzione : una dumanda chì salta un scalellu ! Issa cuincidenza trà autori chì ùn si sò cunsultati nè si praticheghjanu spessu purterà un significatu da rimarcà ?