Versione :
Corsu

I buciuleddi

- O ‘bbà! Ti n’inveni quandu missiavu cuntava ch’arcimissiavu cuddava a zapponu cintu pa caccià a calcina in quiddi cimi, in faccia di u pasciali d’Asinau. Diciva chi u so babbu avia trovu culà, un fiori magnificu.
O ‘bbà! Com’era quiddu fiori?
- O fiddo! Babbu mi n’a sempri parlatu ma un l’aghju mai vistu.Zitiddonu, un ghjornu presi u me curaghju a dui mani e mi ni cuddeti in quiddu pasciali, indù muntanavani i nosci cucini di Ceccia.
Aghju avintu quiddi loca, ma c’era una pulvaraccia grisgia chi affucava tuttu.Di quidda bedda muntagna di ghjallichi un firmava che unu spinursali mundatu ch’iddi chjametini Punta ‘llu Furreddu. U Ghjargulu, più sicu che trosciu, a fiancu ‘lla Muvrariccia,u mintuetini, Ghjargulu ‘lla Ghjallichiccia, soga pa a mimoria!
A sola cosa che mi ramintessi hè chi babbu mi diciva chi quiddu fiori, magnificu, celestu a pena viulinu, inchjirchjava a so coda incù ‘lla punta ‘lli so casci torti in cinqui ancineddi.
Si chjamava l’Amori piatu l’Amori chjusu.

* * *

Man’e sera, ghjurnat’e mesa, annat’e seculu, un si senti sempri che i stessi buciacci, i stessi parulacci, straciati ripizzati fracichi, talmenti so stati diti riditi straditi, e da chi? In ghjesia ricrucifichemu sempri a Cristu, e faci dui mila anni e quatru mesa chi no l’inzifemu i chjudacci stazzunati cantenduli -‘perdono mio Dio’!- In i caffè parlemu sempri di i signari sbattuti in caccia mossa e castrati chi a carri un sintissi u salvaticumu, un si sà mai, ch’iddu un ni scitessi u nosciu, semu sempri pronti a murzzicà quiddu chi s’avicina di u nosciu muddizzu!
Pa un passami u Venari Santu in paesu mi ni cuddeti in muntagna. Di bon’ora aviu varcatu i furchi di Bavedda ed eru fallatu currindu incù u me saccu a zozzo in u fundu di u vangonu indù aviu ritrovu a stradda mulatera, ch’iddi aviani fatu a u seculu passatu, pa carrià a calcina da a punta ‘llu Furreddu sin’a Viseu. Eru ghjuntu in u pasciali d’Asinau in tre ori pich’ e tundi. Aviu francatu i muraddi sfraiati di l’orti, fatu u ghjiru ‘llu furru pa ghjunghja suttu u Chiralbu di u caseddu subranu, e m’eru straquatu annantu a un cantonu, pa godami un mumintuchju di paci.
Una parniciola s’alzo trillizzendu. Mai un’intesi cantu cusi beddu, un cantu chi m’intiniri a tal puntu che sintii i me narba scioddasi unu ad unu e, mi successi una cosa straurdinaria, pa a prima volta, presi cunscenza d’essa viu. Di dila un’hè nudda! U me corpu un’avia piu ossa, piu pesu, e com’e se fussi mundatu ‘lla me peddi, risintiu tuttu a viu. U muscu ‘llu Bassu, chi cuddava da u fiumu, m’unsi d’un suffiu melinu melinu chi me deti a carri ghjaddinina! L’aceddu spari!.. una scatarata tamantona di silenziu affuco tuttu u circondu, i petri sfraiati s’inciucionu come ghjaddini pa ponna l’ovu u ghjornu ‘lla scinzioni, l’aria si ni svini e, ritesi u me bùffulu senza pinnulà l’ochja di paura ch’iddi un fessini calchi trostu ... da a cima ‘lla crucci di l’Alcudina ... passendu pa a bucca d’Asinau ... suitendu u spinursali ’lla Muvrariccia sin’a Arghjavarà ... tuttu era aciunchitu e ... in u silenziu murtali ... una boci tamantuchja ... inno !.. una buciuchja inno inno !.. una buciuledda ... piutostu una buciulidduchja chirchino :

- Basta basta !.. hè finita un ci credu più !.. aviu tanti spiranzi ... e so qui com’e Cinaredda a fighjulà a me vita sfianciulàssi ... so qui com’e u granaceddu d’alivi sfracicatu macinatu e spramuntu pa piddàli a so ultima
gucciuledda di vita ... eu ch’eru tenerrezza so naciola sica dissuchjata ... ecu cio che so più !.. sogu mali a cripà ... aghju u Mali da i me radicheddi sin’a punta’lli me casci !.. inno un ci credu più !.. e di chi mi n’eru vultata in stu pascialacciu a cori sbalasgiatu ... basta basta !.. busgii busgii busgii chi scunghjini da ungni catagnu e si caghjani in vérità ghjurata ... basta ... eu mi n’aghj’andà da stu lucaciu ... quant’a Iddu !.. un lu mintuighju mancu più ... chjachjari e biribi pa simplicioti.
Toccu toccu una buciuliddedda intuppo :
- Uh! Mai ch’idda sia ... tamanti ghjastimi o Margari !.. un ’a di mancu ridindu mi !.. un l’a sà chi semu u So scuntu sbuciatu annantu a sta tarra !.. cheta un di tuntii mi !.. ùùùh !.. biatu Signureddu!
Svulto l’ochja, a manca verzu i Saparedda, in zù verzu l’Alcudina, a dritta sin’a Punta Tintinnaghja, in ghjo in u ghjargulu di a Ghjallichiccia pa veda da indù viniani sti buciuleddi : nudda! Un c’era anima via indoccu.
A sciappa di silenziu mi spramunssi u pettu, ed ochji sfaracati intesi dino a buciulidduchja :
- Aaaiii !.. lacami stà !.. chi t’à a pizzicàmi tu !.. un faci che pizzicàmi !.. avali n’aghju abbastanza ... un’di sti ghjorna t’aghj’à smurfià ... a ti digu mi ... e tichiti e tichiti ... baaastà !.. un vidi mica com’e so mali !.. lacami stà o spezzia di cardonnu ... Cardacciu!
E mi parsi di senta un buciuleddu susciulà.
Ch’eru cuddatu a fà i Asinau? Ditimila! Cio che sogu, hè chi m’eru scitatu di colpu, aviu missu u spuntinu in u tuvaddolu: una mità di pani cappiddatu, un beddu trunconu di casgiu merzu di Pippinu, un curconu e un cacaveddu di Ghjacuminetta incù tre ova, e u termossu di cafè imbruscatu da mamma. L’anca di figateddu sicu sapia ch’eramu Venari Santu e si banganiulava à a partica a sei ori di mani.
Quandu a vittura m’avia scavalcatu davant’a Madonna, m’eru aviatu sin’a i Furchi di Bavedda, ed’era sfiatatu, bucca di l’Aceddu ch’aviu dicisu di muntanàmini ... ma pa truvà un poccu di paci !... mica pa senta buciuleddi più tostu che buciacci! (O beddi, vo chi punghjeti di spizzicà sti calchi paroli, un cumincieti dino a pinzà che intuntiscu, dighjà ch’in paesu dicini che so...) Mi strivino l’ochja e vissi annantu a ghjerba di a vudinedda un Cardu di quiddi
di i Carlina, arrimbàssi d’una Margarita e ... a pena cummincieti a matriculà ch’intesi a buciulidduchja briunà :

- Ava basta mi !.. falla finita lacami sta !.. so tutta ranficata ... o Cardo!
U buciuleddu si piseti tristu tristu a strappavi u cori :
- Un ti ranfichighju mica ... si tu mi fighjulessi altrimenti vidarii
com’e arricamighju i me casci ... i me casci sichi d’unghjati ... ma un c’hè nienti a fà ... se sempri intunghjata ... soga un ghjornu calchiadunu ti feci mali fenduti creda ch’era colpa toia ... d’un dila ingutii in u fundu ‘lli to tripi stu pesu e ... ti rinchjusi ... ma u peghju hè chi tu stanghito u to cori ... credi sempri che ti ranficu... inveci punghju di scurticà u pizzinu di ciarbiddinu indù s’annidicheti sta busgiaccia mascarata ... u mali o Margari ... u c’allivemu da par no suvendulu incù u mea culpa chi c’insegnetini quiddi chi tenini talmenti a u puteri ... ci voli chi tu dica cio ch’iddi t’ani fatu pa caciatilu da capu ... sia scuciurata ch’un ni risichi nudda ... sapia che ti vodu be ... tantu be!
(O beddi o beddi! A vi contu com’e l’aghju intesa. Chi vo un crergati che imbambulisca.) Eru sbiguttitu quandu a buciuliddedda ripresi :
- Va ancu a rumbicà a stu criaturu di vuleti be !.. quissa po !.. o Margari hè a piu bedda cosa ch’iddu ti puddia accadda !.. a perzu u sennu ... e no chi t’avemu affiddatu u nommu ‘llu nosciu razzinu ... stu cardaciu com’ itù u chjami ... hè di i Carlina !.. i Carlina chi so sempri stati cori e curata incù i toia ... stàlu a senta un lu rimpruvarà ... punghja d’invenati di quiddu disgraziatu chi t’arruino e sfocati !
A buciulidduchja s’incristo :
- O Spinedda un cummincià a fàmila cuddà mi !.. se sempri dindumi chi ci voli a vulèssi be e passemu u nosciu tempu a intazzacci !.. da a mani a a sera un si senti più che ghjastimi ... chi tu crepi ... chi tu imbuffi ... chi tu sprafundi ... chi tu affochi ... fighjola !.. a te ti chjamani pizzicona e aceti tuttu ...eu un ni possu più di tutta sta gatiezza ... un sapemu più parlàci tra no ... chi semu più ... vularisti che duvintessi falza e vituparata ... a ti digu a morti in l’anima ... mi n’aghj’andà da stu lucaciu!
A buciuliddedda s’indulci e duvinto buciulidduluchja :
- Ô ‘lla mi tisora ... un capisci mancu più u tarroccu ch’era a minera di parlà di i nosci vechji pa scumbatta a malasorti ... pa arrisparà a Vita ... e chi vali più oghji a Vita !.. sarà ch’iddu si perdi a Raghjoni quandu si perdi a Lingua ... ô ‘lla ma viletta !... u tarroccu hè muscu d’anima ... u sapori ‘llu nosciu parlà ! ritrovalu com’e to missiavu chi stava sempri paragunendu e vidarè comu tuttu s’a da chjarià ... sog’eu ch’a ti digu a me tisuredda!

(O beddi si vo aviati vistu i cuscinedda di Gennartu, i mazzuli di Curu, di Coria, di Lepru Corsu, i brancona di Ghjineparu chi si scuzzulaiani, e tutti
sti buciuleddi lighjeri schieti parfumati chi si mischiavani in un buciuliddumu ch’un capiu mancu più. Sintii ancu paroli ch’un aviu mai intesu, com’e sta infrasata : « setti passata pa i stritti d’arasia ».) Cridivu che suniavu, quandu da u scialbali di l’Alcudina una buciulidduledda, frisca com’e una currintina, frisciulo :
- O Margari !.. un di tuntii mi !.. avali basta stu scappa scappa ... avaremu da laccà a fanganiccia spargudassi com’e a riminghja ... chi credi di truvà fughjindu a gatiezza ... un l’a sà chi a gatiezza hè a mascara di a noscia stizza ... invenitini !.. a me !.. mi chjamavani a spinnitricula ... abbaghjavu pa un mursicà ... trimulaiu sempri di paura ch’iddi un mi calcichessini e tandu mi so inradicata ancu di più in a cantunnicia ... a vistu !.. i nosci cucini stretti ... quiddi di i Minuti ... i Margariti Minuti ... mi chjamavani a shelettra dindu ch’eru sica di gatiezza scanita ... ni suffriu ... ed hè a buciuchja di a me minannuchja chi me deti curraghju ... quandu l’inguernu mi cutrava ... a tinta vechja m’anannava ... ‘Nelli monti ‘llu Cuscionu hè natà la mio Murzedda’... aio o Margari un ti lagnà ... un’à vidi chi semu tutti impastughjati di pappadda ... caaantatila !.. -‘Cuccu cuchellu di l’alba turchina ti dogu pina e calamaru dimmi quanti tu stà a varcà lu mari!’- ... Cardu a t’a dita !.. caciati u mali da u zucchinu e -‘a quiddu chi ti tira di petra tirali di pani.’-
Da a cima ‘lla Muvrariccia una buciuliddata ribedda ripresi lestru lestru
- O Margari cheta mi !.. ùh tu un fussi mai nata !.. mi pari ben’che si chi tu sia imbastardita da veru ... vuradii essa una Margaritààà e un senta a nudda ... a ben’ vistu me cucina a disgraziaaàta ... hè impiaghjata pa inchjustrassi in Cavaddu ... avali un l’a chjamani più che Armeriààà e un sa più indù ‘dda và ... sta in u so compulu intravata in quattru e in cruci ... eu sogu e sto l’Arba Muvredda ... mi ni stogu straquata in i nosci pianuri ... botu e ribotu pa pascia i nosci muvri ... o Margari u to muscu hè bàlsamu di sta tarra ... aiooo caaantalu!.. -‘ciriola ciriola di l’inguernu semu fora s’idd’ hè nivulu o mal’ tempu trenta ghjorna semu dentru’- ... o Margari hè un’incantu magicu d’essa qui !.. se a più bianca di no tutti e ti faci creda chi tu se macanata ... a ùùùh o buvalo!
In un chjam’ e rispondi attillatu i buciuleddi circavani d’incuraghji a buciulidduchja. Un buciuliddatu isci da un toppu di Carofani cantendu:
-Pari ch’idda si ni vol’ andà
A noscia Margarità
A campà ‘lla so surtedda

For’ di a so Corsicà
Ma la bedda vitaledda
Di a noscia Margaritedda
Hè in i monti ‘llu Cuscio
E ‘ni furchi di Bavedda.
Iscindu da una pianura di tarrabuchjuli un buciulidduchjulu suspiro:
- N’emu impiutu sacona in sti casedda indù s’accasavani omini donni e ziteddi pa dorma ... casedda chi rucivani a ghjenti ... e po tutta sta ghjenti hè
partita altro ... altro in sti città tamantoni ... incù tamantoni casoni ... casoni panzoni chi si tichjani di ghjenti muntona... O Margari un c’hè nienti di meddu altro ... se Vita ... Spargudilgliala!
A Muredda affanata scuzzulo i so fiora accurbiddati e tanti buciuliddineddi si missinu a cantà:
-’ Picia o cumpà picia o cummà pa lu biatu san Ghuvà pa san Petru e san Pà.’-
U celi s’abbughjo com’e si calchi diluiu avia da schiatà. Vicinu a un peddi di Spinarazza, u Peddi Puddinu s’affaco incù tutti i so fiora buliati, russi, giaddi, arranciu, da indù si piso un buciuliddulettu quasgi cristianu:
- O Margari fighjolaci !.. pa essaci buliati ci presinu a pitrati !.. i nosci carnali stessi ... quiddi di l’Arbi Puzzinosi ... l’Arbi Streghi ... si dicivani più puliti ... e chi bianchi com’e iddi un ci n’era !.. impiciati com’iddi so in a so sdiccia ci vuliani metta un sacu in capu e appiccaci a calchi spalascia com’e i vulpi archibusgiati in i ghjaddinaghji ... certi ci vultetini ancu u capu di paura chi no i ‘cuntaminessimu’ ... tutti dendusi bona cunscenza suttimittindu u ciarbeddu a u stintu dindu ch’hè di tradizioni di dàssi u drittu di tumbà quidd’altru !.. tè !.. fighjolali ... chi tu i chjamessi baràbattuli ciattamulini calacavoci ciatelluci d’oru stacciafarina o pruvàchjuli ... fighjola com’iddi surpani u nosciu àmacu ... un morini mica ... un semu mica vilanosi ... o Margari ... l’animali perzu si lampa mortu mortu ... no femu listessi allampenduci a i madunetti sfraiati ‘lli nosc’antichi ... Tu se bianca com’e nivi !.. pida puri u to scurtatoghju tranquilla tranquilla chi se sola suleta pa purtà a to somma !.. hè a bughjura ciarbiddina ch’ hè vilenu putenti ... ùùh la bruta !.. fùghjila !.. e tu -‘ama chi t’ama rispondi a chi ti chjama!’- ma dila ... dila cio chi c’hè statu?
A buciulidduchja si missi a sunghjuzzà com’e una zitidduchja chi si sfocca di un’inghjustizzia:
- E beh ... a v’aghj’à cuntà ...
- Dila dila!
- ...
- Aio !.. lampala sta somma ... ch’un hé a toia ... scarcati di i picati ch’iddi t’ani appicicatu e làccali a quiddi chi si ni servini ... e ch’iddi li catiddessini!
Trimulendu, com’e si a voda di renda li ghjunsi in a cannedda, a buciulidduchja inghjarguddo:
- E beh ... m’a strappatu a coda e m’a spuddatu ... e ungni cascia straciata era ghjitata incù una parola ... ti amu ... un poccu ... monda ... incù passioni ... ad intuntisciani ... mancu stampa ... e mi so ritrova nudda in Cristu
... e u cori a viu ... e un’eru più che gucciuledda ... sguciulendu ... gucciuledda di ... chi ... e m’a ghjitatu.
I nuvuli spissi si stracionu ... una gloria sfrisgio u fiori ... e qui ... u silenziu si stappo in una piena di buciuleddi chi si svacaiani da par tuttu ... partiti da a Bucca Stazzona sculliscinavani annantu a quiddi tighjali e ghjunsini in u pasciali allupiatu ... aciunchitu e com’e briacu m’avicino di a vudinedda ... l’aqua suminata di steddi scurriva in u vicu ... una buffulata melina melina m’avampo ... ritesi fiatu e passu ... u muscu ‘llu Bassu mi licco da cap’a pedi com’e se fussi nudu in Cristu ... e !.. vissi un fiori in bucionu acantu à a Margarita ... un fiori mai vistu ... un fiori stranieru.
Tutta l’aria duvinteti buciuledda ... buciuleddi chi si missinu a paghjellà com’e ... com’e mimorii vultati pa tistimunià :
- ‘Dicinu ch’a l’altu mondu si pass’ una vita nova l’amanti si ritrova e l’amori si rinnova’!-
Un sapiu chi fà, stà, fughja senza circà a capi, quandu da suttu u toppu ‘lla Margarita un buciuliddinu, tenerezza schieta, com’e isciutu da dui labbruchja tamantini tamantini, si fecci senta com’e si l’aria buttighjessi:
- Un ci vidi mancu e semu i to più vicini ... tamantuchji tamantuchji t’avemu tutta a noscia piazza !.. nimu a ci po piddà ... hè a noscia ... a troppu vuleni sminticheti qual vo seti !.. o Margari cacciati stu tapacciu da to capu ingurgatu di tutta sta purcaria ... un’ hè toia ... laca cora u mali indè quiddi chi u circani ...un dà puteri ch’a Iddu !.. e Iddu sarà ... quandu tù ... sarè!
Tutti i fiuruchja di l’Arba Celesta trimuletini e com’e s’idda iscissi da un’imbuscata a Margarita s’alzo, sbuccio una ad una i so casci bianchi bianchi, spanno u so cori giaddu giaddu, e da i Furchi di Bavedda sin’a i monti ‘llu Cuscionu s’intesi a buciulidduchja ribumbà:
- Sogu a Margarita Corsa a Margarita Corsa ... corsamaritàà !..
- Sogu a Margarita Corsa a Margarità Corsa ... cosammaatà !...
- Sogu a Margarita Corsa a Margarita Corsa ... aaaammàààà !
U fiori stranieru, era di quiddi di l’Aquilegii, chi s’erani spargudati in tutti i nosci muntagni. I Bernardii da i parti di u Cintu u Ritondu u Rinosu
l’Alcudina e Bavedda. I Dumeticola, iddi, aviani sceltu castagneta faieta alzeta e certi furesti di Larici in tutta a Corsica. Quant’a u stranieru, era di i nosci, di quiddi di i Litardierei che si culluchetini in i nosci rughjona, in u ghjargulu di a Ghjallichiccia in Asinau.
Allora !.. u fiori s’avicino di a Margarita - senza strappàli- carrizzo una ad una i so casci ... si sbuccio ... magnificu !.. cinqui casci lungarini s’apretinu com’e una stedda celesta a pena viulina ... in drintu in chjirchju cinqui casci bianchi turchineddi infialzati in a mità si scupuletini pa laccà escia un mazuleddu di granaceddi ghjiaddu passu e daretu !.. cinqui ancineddi inchjirchjavani a so coda.
Quandu i dui cora si sfrigetini, un silenziu di bambacia si sposi in tuttu u circondu, e da a cruci di l’Alcudina sin’a i Furchi di Bavedda, un buttighju di sintimu schietu scuntu buciulidduchju chjucculo:
- Sogu eu!

* * *

.../...
Cio chi accaddi hè u for’ di a vita, a so surghjenti intima esci da i nosci sintimi. ../...
Germaine de Staël

L’Amori piattu l’Amori chjusu

Aquilegia Litardierei ... Maghju 2000 Ghjargulu di a Ghjallichiccia

U BASSU : Alnus alnobetula (aulne odorant)
pianu subAlpinu a umbria da 1000 a 2100m
Da u monte Cintu sin’a Bavedda.
Unghji i panni ‘llu so muscu di meli.
MARGARITA CORSA : Leucanthemum corsicum (marguerite corse)
Endèmica pianu muntagnolu 1200 a 1900m
In tutti i muntagni corsi e piu particularmenti in Bavedda.
CARDU, CARLINA BARONA : Carlina macrocephala (carline à grosse tête)
Endèmica pianu muntagnolu 1000 a 1900m
In tutti i tozzi corsi.
SPINEDDA : Berberis aetnensis (épine -vinette de l’Etna)
Endèmica pianu muntagnolu 1200 a 2300m
In tutti tozzi corsi da quiddu di Tenda a quiddu di Bavedda.
GENNARTU : Astragalus genargenteus (astragale du Genargentu)
ASTRAGALU Endèmica pianu muntagnolu 600 900 2100 a 2300m
Da u monte Cintu sin’a Cagna.
CURU : Genista salzmannii (genêt faux-lobel)
Endèmica pianu muntagnolu 1000a 2200m
In tutti i grandi tozzi.
CORA : Genista corsica (genêt corse)
Endèmica pianu mesomediterraneo 0 a 1200m
In tutta a Corsica.
LEPRU CORSU : Anthyllis hermanniae
0 a 2000m
MURZEDDA : helichrysum frigidum (immortelle des frimas)
Endèmica da u pianu muntagnolu sin’a u pianu Alpinu
1000 a 2700m. A tozza ‘llu Velacu hè carca.
GHJINEPARU : Juniperus communis (genèvrier nain)
ASTRALELLA 1200 a 2500m
MARGARITA MINUTA : leucanthemopsis alpina (marguerite laineuse)
Endèmica pianu Alpinu 2000 a 2625m
In i tozzi ‘llu Ritondu Rinoso e l’Alcudini
ARBA MUVREDDA : Armeria multiceps (arméria à plusieurs souches)
Endèmica pianu cryo-oromeditarraneanu.
1400 a 2600m. Da u Cintu sin’a Bavedda.
ARMERIA : Armeria pungens (arméria piquante)
Endemica in i piaghji
Si truvaia in Biguglia e Aiacciu e oghji si ni trova in isuli di Piana e Cavaddu.
CAROFANU : Dianthus sylvestris (oeillet de Gordon)
Endemica pianu mesomediterraneo 10 a 2400m
In tutta a Corsica.
MUREDDA : Helichrysum italicum ( immortelle d’Italie)
0 a 1300m
PEDDI PUDDINU : Lotus corniculatus ( lotier corniculé)
Piannuri, orlu di straddi, longu ‘lli fiumi di muntagna.
SPINARAZIA : Rosa serafini ( rosier de Sérafini)
Endèmica pianu muntagnolu e cryooromediterraneo.
ARBA PUZZINOSA : Stachys glutinosa (épiaire poisseuse)
ARBA STREGA Endèmica pianu meso mediterraneo 0 a 900m
in tutta a Corsica.
ARBA CILESTA : Myosotis corsicana (myosotis corse)
Endèmica pianu Alpinu 1950 a 2600m
Un si trova che in i tozzi di u Ritondu u Rinosu e l’Alcudini.
AMORI PIATTU AMORI CHJUSU: Aquilegia litardierei- Aquilegia bernardii (ancolie de Bernard)
Endèmica pianu muntagnolu 1000 a 2650m A umbria in i ghjarguli da u Capi Corsu sin’a Cagna ma piu spissu in u Cintu Ritondu Rinosu Alcudini Bavedda
Aquilegia dumeticola (ancolie commune)
Endèmica pianu muntagnolu 200 a 1500m
In tutta a Corsica suttu i castagneta alzeta faieta quarceta pineta.

* * *

« La Flore endémique de la Corse » : Gamisans Jacques Marzocchi j.François.
Parniciola: indè no si dici Tarraghjola.
A parola Parniciola a m’a imparata Ghjuvan’ Francescu Durazzu di Campu Moru un ghjornu che cuddavu annantu a Paglia Orba incù a me amica Armidda. Quiddu gjornu una parniciola saltuchjendu s’era calata in a me mani pa spizzicàssi calchi granaceddi. Di fati paria una parnici tamantina.

U pasciali d’Asinau