SPORT ET POESIE

Scontri di 27.09.2015

L’amicu A.F.TORRE hè natu in Aiacciu u 3 di decembre di u 1933 in Aiacciu, da babbu cuttulesu è mamma sartinese. A so ghjuventù l’hà passata pè u più in Aiacciu. Cun studii à u Liceu Fesch da u 1945 à u 1953.
Di mistieru, hà fattu un percorsu sanu di prufessore di EPS da u 1957 à u 1999: liceu Langevin, culleghju Diderot, Liceu Claude Bernard in Parighji, è po in Laval (Mayenne) è dopu turnò in Corsica in u Liceu G.de Casabianca (Batia) è po Culleghju di u Finusellu (Aiacciu).
Attivu chì ùn si pò dì, ùn si finisceri d’allistinà e primure è discipline chì l’anu sempre mossu è aggarbatu vita è spettaculu di a natura, literatura è storia, è di sicuru... attività spurtivu: goal à l’ACA (1949-1953), goal, caccia sottumarina (da u 1950) corsa à pedi (3 ghjorni à settimana...
È quand’ellu si arreghje... scrive!

 

LINGUA CORSA

A lingua a più parlata ind'u Paese,
Ancu e galline a sanu, ghjè u Francese.
Siconda è terza, arabu è purtughese
Seguitate benintesu da l'lnglese.

M a: u "Corsu , in casa soia diciaremu ,
À chi piazza senza ride u mittaremu ?...
À que!la chi ghjera forse u so distinu,
D'esse una Iingua morta cum'u Latin u .

Uttobre di u 2014

Appicciu : Un populu chÏ perde a so lingua hè cundannatu à sparisce.
Da arricurdà si di Ghjacumusantu Versini di Marignana è di Saveriu Paoli di Letia, difensori talentuosi, di a lingua Corsa.
Sti due stitutori , criatori di a rivista « A Cispra p (marzu 1914) anu scrittu, un seculu fà, « A Corsica ùn hè micca un dipartimentu francese, hè una nazione vinta chì hà da rinnasce) ,Bastilicaccia .

Aprile di 2008

U LIONE DI BACINU

Da arricurdà si di Natale Beretti (rispunsevuli puliticu ind'a risistenza Liberazione di a Corsica), patriottu sinceru, francu, fidatu, chì hè statu tumbatu in Chera (avia 43 anni} pà daretu, u 12 di sittembre di u 1943 da duie archibusgiate... una ind'u tupezzu, quill'altra ind'u spinu.

A bocca di Bacinu
Ti chjamava Tallinu :
“Suvit'u mo caminu
È fughji l'assassinu.

Ascolta la mo voce,
Hè quella di Bacinu,
ln Chera ci hè a croce
Scansimi 'ssu distinu ».

Natale ascultava
A voce di Bacinu
Ma un'altra cantava
Quella di l'assassinu.

È a voce mughjava ;
“Pensa à i to figlioli,
S'è tù voli campà
Lascia corre i Culioli ».

Ma par pudè campà
C'era ch'una manera,
Ci vulia à scappà
Da u locu di Chera.

A voce di Bacinu
Si facia più forte,
« Piglia u mo caminu,
ln Chera ci hè a morte » .

U tempu si n'andava
È a bocca gridava...
« Ci sò i to figlioli,
Lascia andà i Culioli !»

L'assassinu cantava
A canzon' di a morte ;
Bacinu briunava
C'una voce più forte,

Eramu di sittembre
lnd'u quaranta trè ;
- À fianc'à l'assassinu
Ci n'era dlnò trè.

A bocca ti chjamava
Ma tù t'alluntanava
À daretu à i scogli
Aspittendu i Culioli.

È sè firmatu solu
À nant'à 'ssu pughjolu ;
Vicinu, quasi in dolu,
Piinghjia to figliolu.

Ghjurnata maladetta,
Sè mortu assassinatu,
À chì serv' a vindetta
Quand'un lione hè natu.

S'è vo sentite un ghjornu
Falendu da Bacinu
U raghju di u tonu
Luntanu è po vicinu
Purtatu da lu ventu
ln tuttu lu rughjone
Saette in San Gavinu,
ln Chera, in Caravone,
È mezu à stu spaventu
Vulsutu da Bacinu
U rughju di un lione... . .
Hè quellu di Tallinu.

Appicciu
Di sittembre 43 i Tudeschi (Africakorps) rinculanu suvitendu a strada Africa > Sardegna > Bunifaziu > Bastia > Livante pà ricuperà à l'intiriore i Tudeschi staziunati in Corsica. L'ondici di sittembre a << Risistenza >> dà l'ordine à i patriotti di sarrà tutt'e bocche.
Tallinu riceve l'ordine di cullà inc'u so gruppu in la bocca à Bacinu pà u J 2. Attaccu privistu u ghjornu stessu nant'u passaghju di i tudeschi. Ma una litica üulenta nasce trà Natale è quattr'omi (quattru fratelli) chi ricusanu di cullà in Bacinu è chi quantunque ùn volenu micca renda l'armi dati pà a
“Risistenza

ISTATE

O Vranu di dulcezza,
Avà chi sè andatu
L'aria ùn hè più carezza
È brusgia senza fiatu.

Da lu sole infucatu
A natura s'infiara,
È Iu fiume siccatu
Staffileghja a tarra,

Ma u tempu cambiatu
Ci parla di tisoru,
È l'istate annunciatu
Hè ghjuntu carcu d'oru.

Mumentu luminosu,
lmpettu di ghjuvenrù,
Lu spaziu maistosu
Di turchinu sè tù.

Ricordi zitillina
À corri, corri, corri,
Amore d'istatina
È prufumu di fiori.
Ghjugnu di u 2010

U VERANU

U sole à u guvernu
À l'esce da l'invernu,
Quand' una volta à l'annu
Rinasce lu Veranu.

Quand'è l' aria accarezza
È vene da luntanu,
For' di tutta amarezza
È canta cù lu Vranu.

Quand'è u paisanu
Alleva lu so granu,
Cum' un basgiu d'amore
À u tempu chi corre.

Quand' a tarra s'infiama
lnd'un soffiu di brama,
È ci dà di raghjone
A più bella staghjone.

Usole à u guvernu
À l'esce da l'invernu,
Quand' una volta à l'annu
Rinasce lu Veranu.
2008

MARIGNANA

Partendu da Savone ci n'andeMu à cullera
Sin'à a bocca, à Sevi, è po dopu à faLera.
Quì sbucchemu stunati ind'un stranu circondu
Ch'hè fattu di silenziu, segnu d'un antru mondu.....
A Funtana à i Preti iMpone a so pace
È ci face rifletta di punt'à e Cristinacce.

A strada ci ripiglia à fianc'à sta muntagna
Seguitendu u vallu p0 ghjunghje in Marignana.
Si scopre un paese fattu da Iu Signore
Chi sente l'alegria, a dulcezza è l'amore.....
Ch'ellu fussi di sera, ch'ellu fussi di maNE,
Stu locu hè benedittu pà oghj'è pà durnane.

Simu in Paradisu in tuttu lu vallone,
Ma ghjè quì u billicu di 'ssu stranu rughjone.
Pastini è Crughjichja, billichellu divinu,
Vigne nove, Signore, tA rra santa è bon' viNu,
CI hè u Spiritu Santu in cor'à sta muntagna
È stemu senza voce davanti à Marignana.
2008

A VITA

Ma chi ghjè sta cumedia
Chi si chjama a vita,
Chi finisce à tragedia,
Ë quale hè chì ci invita ?...
A vita ùn vale niente
Ma niente vale a vita.
À quaLe a vole sente
Ë ch'ella fussi ditta :
Ci tocca d'accunsente
A vita hè biniditta.
Bastilicaccia di Farraghju di u 2010

A FRANCISATA

Ùn ci hè più Corsi ind'u Paese,
A nostra lingua si ne mori ,
Sò viote e torre ghjinuvese,
Ghjè a vindetta di i Mori.

Oghje l'affar! sò in francese,
Si tratta d'un distinu novu,
Pinzutu, Turcu o Purtughese,
È ghjè luntanu Ponte Novu,

Ùn vale ad esse adispirati,
Ghjè oramai troppu tardu,
Ribelli duri o mudarati
Ùn vale, l'avvene hè bastardu.

Avà hè compia a Francisata
È sta vargogna ghjè pà noi,
Ùn basta à fà si una risata
Chì simu stranieri ind'è noi.

Ùn ci hè più Corsi ind'u Paese,
A nostra lingua si ne mori,
Sò viote e torre ghjinuvese,
Ghjè a vindetta di i Mori.

Nuvembre di u 2011