Da Gibellina Vecchia à Gibellina Nuova

U terramotu di u 1968

Scontri di 15.01.2014

 

  A vechja cità siciliana di Gibellina hà patutu in u 1968 tamantu terramotu chì hà stirpatu tuttu è scundizatu a regione sana sana detta Valle di u Belice (trà Palermu, Agrigente è Trapani). Quattordeci cità sò state tocche è lampate in pianu Gibellina, Poggioreale, Salaparuta è Montevago. Morti ci ne hè statu 400 è più, feriti più di mille è senza tettu più di 100000. L’abitanti di Gibellina si sò spustati è anu rifattu a so cità 11 chilometri più inlà.

 A vechja cità straziata hè stata dedicata sana sana à u ricordu di e vittime è i so castighi. Un gestu artisticu di memoria ampiu è cumuvente hè statu realizatu da l’artistu “polimaterialistu” Alberto Burri (da u 1985 à u 1989). U Grande Cretto hè un munumentu di land art, fattu cun blocchi di cimentu arrimabati à u situstessu di i poghji duv’ella ci era a cità lampata in pianu. L’inseme copre un spaziu di 300X400 m. In u cimentu sò scavati solchi tamanti prufondi 1,60 m è larghi da 2 à 3 m, duv’ellu si pedieghja venendu nantu à u situ. Issi solchi figuranu i carrughju di a cità sparita. Gibellina Nuova hè piena à munimenti è sculture d’arte muderna. Si ne trova in ogni scornu, integrati propiu in l’architettura è a vita di una cità nova chì l’abitanti spartenu a storia dicendu “prima” è “dopu” senza avè bisognu di precisà qualessa hè a data di riferimentu in ciò ch’elli dicenu!

Visionner la vidéo