Stonda U novu Noè 2

Stonda

U Novu Noè.

A cerca hè  u prugettu d’una pruduzzione discografica chì escerà da quì à pocu (2022).
Autori : Patrizia Gattaceca- Ghjacumu Thiers.
Cumpunitori : Patrizia Gattaceca, Jean Bernard Rongiconi.
Interprete : Patrizia Gattaceca

 

U titulu : Perchè A Cerca ?

A cerca hè issa prucessione paisana chì si face u Vennari Santu particularmente in Capicorsu o in Calvi. In Capi cousu per un dettu , si face nantu à una dodecina di chilometri. E cunfraterne di e quattru cumune di Brandu, Erbalunga, Castellu, Puretu è Pozzu partenu à tempu di i so oratorii respettivi è vanu à visità altri sepolcri. Ogni cunfraterna face u listessu giru, piglia i listessi chjassi ma senza mai infattà si. Issu percorsu hè puntellatu da canse ind’è ognuna di l’ondeci cappelle duve collanu canti è preghere. A croce di a prucessiò hè ornata di a pullezzula (palme). Issa cerca hè seguitata à l’attrachjata cù a granitula.

A fola di Noè hè quella d’un passu da francà, d’un chjassu da seguità, d’una cerca per un mondu da ricustruisce.

Natu durente u primu cunfinamentu.

U cunfinamantu hè statu per tutt’ognunu una situazione inedita è particulare chì ci hà datu l’occasione di riflette. Cusì si sò sciolti i cuntatti virtuali è a spressione creativa s’hè spannata ancu di più nantu à e rete, ci hè tuccatu à truvà modi novi per mantene una leia cù a ghjente, a cumunutà è l’artisti anu sbucinatu issu versu ancu di più per tene cuntattu cù u publicu, dunque in fin di contu ci tuccava à adattà ci à stu campà novu sperendu ch’ellu ùn dureria.

Da ogni situazione ancu quand’ella hè pessima ci tocca à tirà ne lezzione ma dinù inventà suluzione da dà fiatu à a vita è pè i creatori à a creazione.
Un passu da francà micca sempre faciule, una scelta da fà trà agrancu o attività. Per certi hè stata l’occasione di inventà modi novi di spressione, di mette in ballu l’estru creativu cum’è s’ella fussi più ch’è mai una missione da porghje sperenza è forza à a cumunutà è più largamente à l’umanità.

Tandu mi dicerete perchè Noé ?

Issu persunaggiu di Noè s’affacca di modu quasi naturale per via ch’ellu ripresenta issa figura tutelare chì hà digià spiratu tanti creatori, a pittura, u sinemà, a literatura ... Issa figura hè presente ind’è a Bibbia ma dinù ind’è u Curanu, è si trova in i testi sumeriani è ind’è i testi apocrifi una fiura para à quella  di Noè.

I miti di l’origine cum’è quellu di Noè cun tutti i miti chì li sò liati (u dilluviu, l’arca, l’ortu d’Eden...) presentanu per via di a so pupularità, a so sparghjera ind’è l’oralità, dunque a so flessibilità una dispusizione particulare à custituisce si in intertestu, s’invitanu dunque di modu faciule in a literatura. U mitu vene riciculatu è u so adopru varieghja secondu l’autori. Di sicuru ci truvemu una facilità di pettu à un scenariu digià cuncepitu ma si tratta cun issu travagliu di mette in ballu una riflessione è qui particularmente nantu à u sensu di a vita, u sensu ch’ella piglia di pettu à unepoche di situazione particulare o eccezziunale.

L’usu di issi miti in palinsestu pò porghje altre inerpretazione è ùn hè micca solu dopu à un dilluviu reale chì u nostru novu Noè serà chjamatu à rifà u mondu.

A figura di Noè :

Noè in ebreu Noah significheghja riposu, riparu, sullevu. Secondu u racontu biblicu, Noè hà una moglie è trè figlioli : Sem, Cham è Japhet. Diu li cummanda di custruisce un’arca da salvà si di u dilluviu ch’ellu hà da mandà nantu à a terra per via chì l’umanità hè currotta è ùn hà sappiutu gode di e ricchezze di l’ortu d’Eden. Secondu a Genesi Noè campa 950 anni (9 generazione u separanu d’Adamu, u babbu di l’umanità). U dilluviu accade quand’ellu hà 600 anni. Secondu certe versione metterà una centina d’anni 100 anni pè custruì l’Arca, in altre versione seranu solu unepochi d’anni senza di più precisione. Nantu à l’arca collanu l’animali di a terra è di u celu accuppiati è certi animali puri in più pè u sacrifiziu.

Noè hè un persunaggiu assiale chì marca un prima è un dopu ind’è a storia di l’umanità. Noè hà un passu da francà cù un prucessu di trasmutazione chì si face à tappe.
S’è no ci appughjemu nantu à u schema di Van Gennep puderia esse a prima tappa (preliminaria) , a lascita di u mondu vechju, quella di u dilluviu chì dura 40 ghjorni è 40 notte  (l’acqua sottu à a forma di u dilluviu pò simbulizà a tappa di purificazione chì hà da permette à l’omu di parvene à un livellu di cuscenza più altu). A Seconda tappa (liminaria) seria quella di u tempu trà un mondu è l’altru, à pocu à pocu calanu l’acque, escenu da l’arca à capu di un annu è dece ghjorni. A terza tappa (postliminaria) seria quella di u mondu novu è di u rinnovu, a trasfurmazione è a realisazione di l’omu cù a vita chì impone e so mute.

Noè hè dinù issa figura di l’eroe. In a sucetà s’hè operata una rumpitura cun l’ordine scumbuliatu è a so gesta hà da cunsiste, precisamente à cancellà l’alienazione è à ristabilisce i valori. Hè ellu un sugettu chì agisce mantenendu a leia di l’umanità cù u supranu vale à dì di l’omu cù a so cuscenza.

Fattu si stà dinù chì una volta di più u Mediterraniu hè à u centru di issa fola.
Postu chì secondu spezialisti, particularmente geologhi è archeologhi americani (William Ryan è Walter Pitman) pensanu chì issu dilluviu hè accadutu 2000 anni nanzu à quellu ammintatu in i testi sacri.

A strutta di i ghjacciaghji hà fattu cullà u livellu di u mare Mediterraniu, è u Bosphore chì ùn era micca à l’epica un strettu ma una lingua di terra furmendu un madrale naturale, hà cedutu. L’acque si sò tandu ficcate in u Mare Neru, fendu fughje e pupulazione lucale. Seria ist’esodiu ch’averia datu nascita à u mitu di Noè. Secondu l’archeologu capispedizione Fredrik Hiebert  si tratta di  a prima prova cuncreta di l’occupazione di e sponde di u mare neru nanzu à l’inundazione.

I Temi spluttati :

I temi so spluttati ind’è l’ordine cronologicu:

L’Eden :

Ortu meravigliosu chì signifigheghja Paradisu in ebreu. L’ortu d’Eden agruttava l’arburu di a vita, l’arburu di a cunniscenza, di u bè è di u male. L’ortu cuntene frutti, u fruttu difesu hè chjamatu in a versione latina di i testi sacri Pomum chì significheghja « fruttu ».  Versu 7, Genesi 3 : « Alors ils se firent des pagnes en cousant ensemble des feuilles de figuier. » U ficu diventatu un simbulu eroticu fù messu da cantu da a Chjesa.

L’Arburudi a cunniscenza di u bè è di u male.

In a Genesi pò simbulizà u sapè illimitatu chì solu appartene à Diu è u desideriu prufondu di l’umanu , quellu di decide di modu arbitrariu duve hè u bè è duve hè u male, a so pretensione di cunniscenza tutale. Hè stata l’occasione di trattà issu tema di l’arburu chì si tene a vita in ellu, arradicatu ch’ellu hè in a terra è chì porghje à l’omu u fiatu, postu chì a furesta ci aiuta à campà. St’arburu diventa un geniu vegetale muvente è arrittu chì porghje l’acqua è u fruttu. Ind’è issa pruduzzione si pò capì cum’è un passu ecologicu.

Pentimentu :

Ind’è issu filu si cuntinueghja cù Noè chì si pente di i so peccati , trà altru quellu d’ùn avè curatu a terra è a natura.

U dilluviu :

A musica si custruisce à pena cum’è un marosu chì cresce à pocu à pocu finu à parà si tuttu è ritruvà a calma. Al di là di a simbolica forte di l’acqua purificatrice, u dilluviu quì si pò intende di parechje manere : Guerre, danni, epidemie, ma dinù u dilluviu d’infurmazione di tutte e mamme ch’è no emu avutu è chì cuntinueghja. Sempre una prova per l’umanità.

Ghjente di Noé :
Si parla di u populu di Noè, Noè hè ghjustu, annuncierà u dilluviu durente 100 anni ma l’omi ùn lu stanu à sente. Issu testu di G Thiers ammenta u dialogu trà u Supranu è Noè chì accetta a missione cunfidata li da Diu in a perspettiva d’un mondu senza catene. A nuzione di scelta è di libertà sò quì evucate.

I mille anni di Noè :

U so sognu d’un mondu novu

L’Arca :

Simbulu di u corpu, di u rifugiu, di a mente chì voca nantu à l’acqua chì ella stessa hè vita è cuscenza pura. Ind’è l’acqua i pesci stanu à ochji aperti (ci si pò vede un simbulu di verità è di pruduzzione di a cuscenza). Sò tanta l’arche oghje chì vocanu nantu à u Mediterraniu carche à migrenti in cerca d’un mondu novu ch’elli ùn truveranu forse mai…

U scunnisciutu :

Hè dinù ind’è issu filu di a partenza senza sapè duve, quandu o cume si firmerà u viaghju.

A merula :

G Thiers preferisce ammintà a merula invece di a culomba evucata ind’è un testu di meiu. A riferenza cù a Corsica l’hà di sicuru purtatu à sceglie un acellu da u fiscu cunnisciutu da noi. J L’acelli sò a leia cù u celu, u segnu di l’alleanza cum’ellu pò esse l’arcubalenu trà a terra è u celu.

Ventu di libertà :

A libertà ghjè a scelta ch’ellu face Noè, u navicatore purtatu da i venti voca ver di u destinu ch’ellu hà sceltu.

Sign of life: Innu à a dona, a moglie di Noè ùn hè micca numinata in a Bibbia.

L’opera umana :

L’Attu di creazione, un chjassu chì hà da sbucca nantu à l’amore è a custruzzione d’un opera cumuna .

Vechje terre :

Evucazione di u scalu di i migrenti nantu à una terra nova.

U ceppu di Noè :

Noé pianta a vigna.A cultura di a vigna dopu à a prova purificatrice di u dilluviu hè una prumessa di rinnovu, di gioia , di sperenza è di pace. Dicerà Paul Claudel chì a vigna hè « fille du déluge et signe misterieux de notre salut. »