Pagina 1

Pagina 3

2/4

FRANCESE

I. Primu quadru

 

(Una calata longu à u mare. Di pettu, si vedenu parechje isule. Una panca à primu livellu. Calatu nantu, un marinare chjamatu Ulisse. Vechju. L’omu hè solu. Fermu. Pare ch’ellu aspetti. Ogni tantu guarda l’ora. À un mumentu datu, feghja una volta à diritta, una à manca, è po pianu pianu, mette à spizzicà si u nasu. Di prima u gestu hè discretu è po pianu pianu ci si affaccenda senza ritenuta. In u più bellu sente un rimore. Trasalta. Scopre ch’ellu ci hè qualchissia è vergugnosu,... mette à parlà...)

 

Ulisse :- Scusate, hè a prima volta... a prima, a vi ghjurgu ! Mi cascanu tutte à dossu. Cusì di bon core !. In quantu à mè, sarà stata a prima volta ch’o mi stuzzicava u nasu ! Sò vinti anni ch’o ghjungu quì. Vi assigurgu ch’ella hè a prima volta ch’o mi toccu u nasu... ed hè ghjustu issu ghjornu custì ch’elli mi cascanu à dossu i vostri ochji ! Mi anu scupertu è palisatu : ùn omettu grisgiu, nè goffu nè bellaghju. Sta barretta di marinare chì si porta tutte e timpeste di tutti i tempurali dapoi chì u tempu è tempu è chì l’omi... provanu à esse omi !

(l’altru chì pruverà à piglià a parolla senza fà ci la hè una persona omu o donna chì hà da firmà ind’ifora di u drama, primurosu solu solu di sapè s’ella hà da compie a greva di i battelli)

L’altru : - Apre à chì ora quì, u scagnu di i battelli ?

Ulisse (chì li parla ma senza dà propiu capu à ciò chì l’altru hà dettu):- Un vestitu qualunque, grisgiognu anch’ellu è frustu... Grisgiu è liveru cum’aghju frusta l’anima. Livera è macca... pesta è annigata...

L’altru : - Site unu di i battelli ?

Ulisse (misteriosu) -..i battelli i battelli... po dà si sì pò dà si nò... (Videndu chì l’altru si ne vole andà) Innò, state state torna à pena... Ùn cridite ! mi stò zittu ! Nò nò ! Prumettu di stà mi zittu nant’à quella di i mo guai... Ùn dicu nunda di i strazii... a vi prumettu... Ùn aghju più à nimu, ma s’o ùn era micca solu, a vi ghjurava nant’à u capu di quellu chì mi saria statu più caru! (sunnieghja) ... più caru... ùn a sò : un bapu, una mamma, una moglia, un figliolu o una donna... è ancu un cane... Alò, pusate è fate à pena vista di stà mi à sente... Mi hà da fà prò mi hà da fà...

Ancu ciò ch’o pensu è sentu ùn hè uriginale. Hè per quessa chì spizzicà o micca spizzicà, vogliu crede...

L’altru : - Ah ! eo s’o ùn aghju nunda à fà, apru a me cultella ed mi appinzu un steccu...

Ulisse : - Vinti anni. Or guardate voi u destinu. Vinti anni è po di un colpu u nasu. Un ditu chì si ficca pianu pianu, un ditu timicu, è dopu fruchigna senza misura. Ed hè custì ch’è vo affaccate voi. Trasaltatu ! aghju trasaltatu, cù u ditu propiu ficcatu è ùn vi dicu micca a vergogna !

L’altru : - Stecchi nò ? ! chè ? ùn appinzate micca stecchi...

Ulisse : - Catasti, muntini , muntagne di stecchi aghju appinzatu quì da tantu tempu ch’aspettu... Hè per quessa chì quella di stu ditu cù u so nasu hè una cosa chì ùn aghju ma’ fattu, cridite la puru... Ma oghje sarà per via ch’ellu ùn ci hè un fiatu stamane... A videte ch’ella ùn hè colpa meia ! A sulitudine, u silenziu è u tempu venutu grisgiu. Ma u più hè issa greva di i battelli chì hè scuppiata eri !

L’altru - (chì li parla ma senza dà propiu capu à ciò chì Ulisse hà dettu):- Micca nunda, ma quantunque, ùn si lascia micca a ghjente cusì, intrappulati. Un’isula ? Una trappula sì !

Ulisse :-Ùn capiscu cum’hè ch’è vo siate venutu ancu stamane vistu ch’è vo sapiate cum’è l’altri chì omancu sin’à stasera battelli nè ci ne entre nè ci ne sorte ! Una trappula ! una trappula ! L’avete visti eri sera quand’ellu si hè sappiutu ch’ella era scuppiata a greva ? Girandulavanu cum’è topi...

L’altru : - (voce di unu chì t’hà una visione orrenda) Ah i topi ! i topi ! Oimè i topi ! Tutti sti topi ! - Cacciate mi li da addossu... cacciate li chì mi vene l’aggrancu!

Ulisse : - Chì ci hè ? ùn và micca ? aghju dettu qualcosa chì ùn ci vulia ? Vi sentite male...!

L’altru : - (vergugnosu) Innò, sò eiu... Scusate, sò i topi chì aghju in capu... ùn circate à capì... i nervi è basta... ogni tantu mi vene l’angoscia... è vecu i topi chì giranu chì giranu... è facenu i so chjirli !... scusate, allora diciate di quelli chì girandulavanu...

Ulisse : - Iè, propiu, senza piantà... da una banda è da l’altra... Girandulavanu cum’è ... scemi ! Mughji, brioni, pianti, lacrime, lamenti, ghjisteme è salamine ! Ma l’ete vistu ancu voi... L’anu fatte tutte, l’anu fatte ! Arricurdatevi i cristoni ! i ghjesumaria ! i putanaccia inculata in tutte e lingue è u parapiglia è teni sin’à l’attrachju bughju (riface e duie bande chì si attaccanu lite : quelli chì sò à favore di a greva, è l’altri contra):

- Eo, sò un travagliatore cum’è voi, ma mi ci vole à esse à tutti i patti in Marseglia stasera ! Allora u battellu hà da parte, a vi dicu eiu !

- O parte stasera o ùn parte ma’più ! minaccia un antru.

- Sò trè mesi ch’aspettu issu appuntamentu ind’è u prufessore Untale à La Timone ! (minaccia) S’o ùn partu oghje, vi facciu un attaccu sopr’à piazza !

- È tandu l’averete voi nant’à a cuscenza ! disse a moglia.

- Eo, vi ammerdu à voi è i vostri attacchi !

- Ed eiu vi dicu di entre mi in culu voi è i vostri battelli !

- S’o ùn trattu issu mercatu dumane matina, ùn mi resta più chè à chjode è à manghjà chjodi, eo, i mo vinti uvrieri è e so famiglie...

- Vai chì ùn ti hà da fà male, cù a trippa ch’è tù ai, o tichjò !

- S’elli mi danu sceglie, preferiscu esse un po’tondu chè seccu cum’è un baccalà

- Aghju vistu u mumentu chì a cosa devia girà male...

L’altru - Ancu eo ! Ancu à pena è ci nasce ! È l’altru ? u cosu... u prufessore...

Ulisse :- ...u schinchiseccu !

L’altru :- Avia a diciulella : vulia spiicà !

Ulisse :- Anh quessu si vidia ch’ellu era struitu... Parlava bè ma si capia pocu ciò ch’ellu dicia... Era unu di issi capizzoni chì studieghjanu a ghjente. Cumu i chjamanu digià ?

L’altru :- Aspettate ...etnuglubisti..

Ulisse :- o eccuglubisti ?...

L’altru : - almenu ch’elli fussinu troppulogisti...

Ulisse : - ùn vi sò dì à u ghjustu... ma ciò ch’o sò hè l’impressione ch’ellu mi hà fattu... E so parolle sò scritte quì. Era propiu ciò ch’o sentia ma ùn la sapiu dì.

Arricurdate vi... Piglia è pianu pianu si gira ver di a moglia è li cappia : « Hè sempre cusì : l’isule sò prigiò ! »...

L’altru (scaccanendu): - Quessa sì a cacciata !

Ulisse : - Innò perchè ? ! Ùn ci avia mai pensu ma avà chì a sò, ùn possu sculinà verità più vera chè quessa. Iè chì sò prigiò ! Imprigiunati ! simu imprigiunati !

L’altru : - Bella scuperta, andate puru ! (irunia amara) È bè eo, videte, mi ne sò avvistu subitu !... Ùn ci hè bisognu à esse andatu à l’Alte Scole ! una trappula... chjosi cum’è topi ! Oimè i topi... i topi...

Ulisse : - Ah ma fate la finita cù i vostri topi !... Cosa dicia ? ... Iè, dunque, mi hè rivenutu di un colpu quant’o era statu tontu è spenseratu sin’à tandu ! Ùn mi rendia contu di nunda sin’à tandu...

L’altru (agressivu) : - State à vede : vi sarà ancu accaduta di pensà ch’è vo erate beatu...

Ulisse : - Deh facia è pensava anch’eiu cum’è l’altri ! Ùn sò s’è vo vi pudete figurà l’incuscenza chì ci tenia, chì ùn sapiamu nè di l’isule, nè di e prigiò, nè di i topi, nè di u restu... Campavamu è basta ! A matina ci aisavamu è s’ellu ci era u sole, ridiamu à u sole...è, ...s’ellu era neve, ...acqua o ventu, ... è bè ! ridiamu quantunque...

L’altru :- À mè ùn mi stupisce. Per sti lochi quì, u sole s’ellu manca un ghjornu, nant’à st’isule di sole, ùn stà tantu à vultà, ùn hè vera ?... S’elli ùn fussinu i tupacci, saria un paradisu !

Ulisse :- L’infernu di l’ochji chjosi ! Campavamu à a cechesca ! Aviamu i figlioli è li davamu l’allevu ch’elli ci avianu datu quelli prima di noi... Faciamu l’amore, eramu attenti à l’emuzione di i sensi è di u core, aviamu i nostri sciali è e nostre sciagure....

L’altru (scherzosu):- È cantu micca ? Sò siguru chì ogni tantu quellu sirinatu, quella impruvisata...

Ulisse :- Quessa po sì ! Cantà, cantavamu, iè cantavamu duv’è quand’ella ci incurnava di cantà ! è ancu à voce rivolta (mette à cantà, à voce rivolta, è di un colpu, pianta, inchietu...)... iè, canti ! canti ! è canti !... è castighi dinò quand’ella era tempu di castighi... Accettavamu tuttu cum’è s’ellu fussi naturale !

Ma quella di l’isula cum’è una prigiò ùn l’aviamu micca... Hè dopu ch’o mi sò accortu di tuttu...

Imprigiunati... Eccu ciò ch’è no simu noi altri chì stemu nant’à l’isule... Imprigiunati... È tandu ùn si tratta più di sapè s’è no simu nucenti o rei, ma solu di sapè e misfatte ch’è no avemu fattu.

L’altru ((chì da un pezzu ùn li dà propiu capu, feghja l’arilogiu parechje volte, capighjeghja, suspira...) : - Aùh ! videte à qualchissia voi ?... S’o ùn mi sbagliu, aghju a paura chì stamane ùn vale a pena à aspettà...

Ulisse :- Innò, ùn ci hè nunda à vede.... Aspettate s’è vo vulete aspettà, ma ùn si hà da passà nunda.

L’altru : Ma voi, aspettate... iè, voi ?

Ulisse :- Eiu ?... quale, eiu ?... o andate ! eiu ùn aspettu à nimu...

(Tandu l’altru tira un suspiru longu longu. Pare stancu mortu face vista cù u ditu ch’ellu dumanda s’ellu si pò pusà)

Innò, ùn ci hè bisognu ch’è vo vi scusite s’è vo vi vulete calà à cantu à mè. Sò panche publiche sò. Pusate puru, pusate...

 

Mi dumandate ciò ch’o facciu quì, di fronte à a calata... À u ghjustu ùn la sò... Innò, ùn cercu à nunda nè à nimu... Sò millaie di ghjente chì scalanu tutti i ghjorni... infine, l’altri ghjorni chì oghje ùn ci hè un fiatu... Videte oghje, quì, è bè, sò ch’ellu pò accade n’importa chè ! Quandu un battellu hè firmatu, li pò stalvà n’importa chè ! È ùn simu tutti cusì, battelli ligati, firmati, impastughjati. Bastimentu ligati à u molu, eccu ciò ch’è no simu noi altri, è ùn vecu ch’ella possa cambià...

(L’altru u feghja cù suspettu o timore)

Vi malfidate di mè è avete a ragiò... innò, ùn dite micca di nò. Hè nurmale cusì... unu chì hè solu in carrughju oghje... è chì feghja u mare à st’ora quì... hè unu chì prepara qualchì culpacciu... ma eiu ùn prepargu nunda ùn prepargu...

(Listessa malfidenza di l’altru chì ùn dice nunda)

S’o dicu chì stò, anderà ?... Allora, diceremu chì stò... Ma in fatti aspettu ancu eiu... Anu da vene... hè sempre cusì... l’aspettu è l’aspettu... è ùn ghjunghjenu... è po quandu ùn ci pensu è bè ! hè tandu ch’ell’affaccanu !

Hè un pezzu ch’è vo mi fighjate, iè.. sò bruttu è vechju.. è tristu... è t’aghju a gola asciutta... u core nò, a gola.. è e labre... Asciutte da ùn pudè più ride... S’o ridu, si anu da sbaccà... aghju da ride sangue...

Vi dumandate issò ch’aspettu... nè nimu ! nè nunda !

Vi dumandate quale sò... In fatti ùn sò nè nisunu nè qualchissia, postu chì sò toccu da issa malatia ch’elli chjamanu amnesia... Un nome l’aghju è ancu una casata, ma ùn ci hè l’arte ch’o mi ne arricurdessi. Allora chjamate mi Pasquale, Ulisse o Nimu, chì hè listessa ! Ùn mi arricordu mai da u capu à u mentu. Facciu una cosa è dopu ùn sò più ch’o l’aghju fatta... Ah ! Lasciate mi fighjà, pianu pianu, cù u tempu è cù l’asgiu a vostra faccia... Eccu cum’ella hè oghje a faccia di l’omi... oghje...

Lasciate mi fighjà vi da cima à in fondu ch’o vechi l’omu s’ellu hè cambiatu... dapoi tantu tempu...

 

Innò, ùn mi pare cambiatu... Vistu cusì, ùn ci hè stampa di tutta issa fanga chì ci era in tempi di una volta... Fanga in faccia è fanga in core... Oghje site bianchi bianchi è forse un pocu sbiaditi... Bianchi cum’è lenzole è guasi guasi s’o vi toccu di ditu quì nant’à a masca, mi pare u mo ditu ch’ellu si hà da ficcà è trapanà vi pella è polpa... Sarà tuttu stu lume eletricu duv’è vo site ghjornu è notte. In i tempi ci era l’ombra è a notte. Invece oghje simu sempre à lume accesu. Avemu e carne livere cum’è lenzole vechje...

 

Aiò ùn mi fighjate cusì... Vi facciu paura... a mo faccia ?... Innò, ùn sò micca scemu ! sò amnesicu ! a mo voce ?... hè a mo voce chì vi frastorna... nò, ùn hè micca quella ch’è vo pensate ! micca Voce di l’Aldilà ! Dicerebbe piuttostu di cantina... erbatavacca è vinu... allora vulete ch’ella ùn sia una cria fosca ?!

 

In i tempi cantava ancu eiu... vulete vede ? innò, pudia cantà un pocu tuttu... vulete sente ? (si sgorga parechje volte, ridichjuleghja per scusà si di a voce arghita) ah ! e voce spurgulate, sapete... (si sgorga dinò è po mette à cantà, ma quand’ellu averà trovu u so versu, si hà da piantà in pienu cantu, impauritu..., è po rimette à parlà à voce bassa, cum’è s’ellu si vulia piattà...) Scusate ! scusate ! hè sempre cusì ! mi piacerebbe tantu à pudè cantà, ma ùn possu.

Hè cume s’ellu ci fussi qualcosa à impedì mi ne, una cosa tremenda accaduta in tempi cusì landani chì a nostra mimoria ùn ne hà pussutu tene chè un ricordu incertu è scappaticciu.

Avete da ride, ma certe volte mi lascia l’impressione strana di una stonda for di tempu, quandu i seculi si eranu sempre zitelli... Tandu ùn era micca stalvatu à bastanza cose da pudè dì ch’è no t’aviamu una storia...Tandu campavamu senza vede ci misurati l’anni è i ghjorni. Ghjente senza passatu ! ma senza crimini, ghjente nucente ! Una scimizia di siguru, ma più và è più mi pare un’idea ghjusta.

Tante altre volte hè cume s’ella mi fussi stata difesa di cantà da una voce venuta da quassù,... innò, piuttostu da quelli d’inghjò (insegna l’Infernu).

Tandu po, sò stonde senza ghjudiziu. Hè tandu ch’elle si affaccanu Elle. Sò elle chì ùn volenu micca !

L’altru (tardellendu è inchietu) : Bùh chì fretu ! di un colpu... Oh ? ! u sentite stu fretu ! Quì, ci hè da piglià a morte !... è tutti issi scrimizimi ? millaie di zampe chì ruspanu u celu, a terra è ciò ch’è no vidimu.... i topi ! sò i topi neh ?

Ulisse (sunnieghja):- Ma chì tanti topi ! Sò Elle sì, cù l’unghje di ferru ! Sò custì, vicinu, ghjustu daretu ! sò elle ch’è vo sentite. Ùn chjudite micca l’ochji ch’osinnò site leccu ! Ùn volenu più cantu di meiu; ùn ci aghju più dirittu... (sunniendu è stacchendu e sillabe) Ci hè-da piglià a morte... Elle cantanu, sì ! Un cantu feroce, trà mughju è musica, di marmaru è di sangue sbruffatu... Tenì, e sentite ? ...Sò Elle, propiu... Venite quì, venite, ma zittu ! bè, ed e vi facciu vede...(durante tuttu u passu chì seguita, immubilità è indiferenza di L’altru cum’è s’ellu ùn vidissi nunda)

 

II. Segondu quadru

 

(gestu cum’è s’ellu sgrignava qualchì tendone invisivule... A visione suggerita hè quella di e Furie chì accampanu à Oreste in pienu tempiu di Apullone... in u mentre stessu chì a visione hè palisata scoppia un cantu duru è feroce, intricciatu à urli minacciosi è brioni di terrore. L’effettu da circà hè u cuntrastu trà a furia è u muvimentu di u cantu è l’immubilità perfetta di a scena)

 

(I mughji stancianu à pocu à pocu ; ferma un scandu daretu à una voce landana : versu recitativu)

 

PRIMA VOCE : Oimè ! orrendu à dì è orrendu à fighjà, issa cosa chì mi lampa fora di u tempiu di Apullone !... Mi n’andava ver di issu locu santu, duve si accatastanu a ropa è i doni offerti, ed eccu ch’o vecu, vicinu à l’Umbilicu sacru di u Diu, l’omu carcu à infamia, u disgraziatu. In dinochje si hè lampatu è preca, è pesa e mani sucidose da u fiume di sangue chì li ne sgotta cuntinuu. A so spada hè nuda è insanguinata da a ferita rossa è fresca, è porghje una ramella d’alivu u malabiatu, è ci hà imbucinatu ingiru i frisgi, à l’usu di i supplicanti antichi. Di pettu à ellu, zitte, a banda di donne addurmintate ! Ma quesse ùn sò donne ! sò mostri sò, sò Gurgone !... è ancu ùn parenu micca propiu Gurgone ! sò peghju ! un spaventu vivu !

Ulisse (trasfiguratu, hè in u tempu di a tragedia antica, insegna cose è persunagi cum’è unu chì sà):

(Piglia subitu subitu un’altra voce, quella di l’Apullone prutettore di Oreste)

SEGONDA VOCE : Eccu ! L’aghju lampatu u sonnu à dossu è l’aghju vinte, ma solu per una stonda. Sò brutte, sò crudele, ma sò divinità anch’elle è contr’à i dei, si pò pocu si pò... Sò elle, e vergine maladette di una volta, ùn ci si avvicina nè diu, nè omu, nè animale. Sò nate per fà dispettu, è li piace u Bughju è l’Ombra duv’ellu stà u Male. Ma tù, fughji è scappa luntanu chì ùn ti anu da lacà corre per stu pocu !

Ulisse (trasfiguratu, hè in u tempu di a tragedia antica, insegna cose è persunagi cum’è unu chì sà):

(Elle, voce furibonda)

TERZA VOCE (in parechje) : Merà lu, merà lu chì fughje l’assassinu, a ci hà fatta à u lampu ! Merà cum’ellu salta ! Merà s’ellu corre... Ma corghi quant’ellu vole, li ci achjicchemu à pressu cum’è cagne arrabiate. Ancu s’ellu fughje sottu terra l’omu ùn la si pò francà ! Cù ciò ch’ellu porta à dossu ùn la si pò francà ! Nè mancu cù issu diu chì li dà aiutu, agrottu è prutezzione !

 

(Di colpu tutta a scena sparisce è si volta à u marinare Ulisse)

Ulisse : Allora, l’avete capita chì cù quesse à vicinu, à l’appollu di ghjornu è di notte, ùn ci hè manera nè di dorme nè di cantà. Hè per quella chì u cantu s’ellu mi nasce in core, mi ferma in gola subitu subitu... Chì fighjate ? chì fighjate ? (risa) Mi fighjate e mani, i piechi ingiru à l’ochji, a fronte sbaccata à solchi è i membri nudacciuti di un vechju... Vecu ch’è vo vulete dumandà una cosa... una dumanda, o duie... o parechje... Parlate senza trimà...

L’altru :- À chì ora l’aprenu stamane stu scagnacciu di merda ! ?

Ulisse :- Vulete sapè quanti anni aghju ? (risa) A vechjaia ch’o aghju à dossu, hè quessa chì vi stumaca ? Ùn vi ne fate, ùn vi ne fate, aghju da turnà giovanu dinò...

 

(rimore... traspedighjimi... scrimizimi chì movenu per L’Altru interruritu a visione di i topi... ùn si vede à nimu ma ellu face cume s’elli passavanu davanti una folla cuntinua)

Lacate li passà tutti... nimu face casu... ùn ci vedenu micca... Lacate li passà cume s’elli fussinu trà noi, quì, in stu mondu, via mi avete capitu ! È ùn trimate micca cusì chì ci avete da palisà...

Vi inchietate chè ? vi inchietate di sente chì issa voce chì vi paria roza è fosca, avà a sentite dolce, chì ingiuvanisce è chì vi allusinga... ùn vi inchietate chì vi aghju da cuntà tuttu...

 

Ùn dite nunda ? Ùn vulete dì nunda ? Ùn face nunda s’è vo ùn vulete parlà perchè chì sò ciò ch’è vo pudereste dì... Puderete esse cusì... aspettate...

Dicerebbemu cusì...

Pagina 1

Pagina 3

2/4