Narcisiu, Efisiu, Narcoticu, A Voce
Narcisiu (da daretu à a lamaghja) : Ùn ci hè
nunda nè nimu quinci per lu Mundacciu
arrabiatu ! A Voce hè scappata ma avà, mi li
achjiccu daretu è a mi hà da pacà, a mi hà
da... ! Eiu mi chjamu Narcisiu è ùn sarà
detta ch’elli mi piglinu à a risa cusì
faciule ! a mi anu da pacà, a mi anu da... Aghju
da move mezu mondu s’ellu ci vole ! Ma l’aghju
da truvà ! Spianaraghju l’Olimpu è u Caucasu
ma l’aghju da inguccià è fà li la pacà !
(si sente a so voce chì si alluntana in
fondu)
Efisiu (vultendu in scena) : Oimè ! chì
furia sulenne ! Si ne hè andatu ! Megliu
megliu ! Quandu u vecu in collera cusì, hè
megliu ch’ellu si tenghi à u largu chè di
avè lu à vicinu ! Ùn si sà mai quand’elli sò
scatenati cusì ! Smanitteghjanu,
erziculeghjanu, zerpiteghjanu : tù passi à
cantu è pabà ! ti ne pigli unu in piena
fronte...
Narcoticu (vultendu ancu ellu, losciu losciu) :
Ai vistu : colla cum’è u latte à u focu ! Ùn
sò cum’elli facenu chì li piglia è li colla
in capu in un lampu ! Ancu di grazia chì à
mè, a Natura mi hà fattu calmu è tranquillu...
Efisiu :
Ah, per quessa, u benedica, ùn sì propiu di
quelli chì piccianu focu, vai puru !
Cù tè, i spenghjifocu ponu andà à porghje a
manu è dumandà a limosina per i carrughji !
Narcoticu :
Ùn dì quessa chì ùn hè ghjusta.
Sò passiunatu ancu eiu, ma soca ùn si vede...
passiunatu à modu meiu. Ùn sò micca per
lampà mi à scimesca, eiu. Feghju, studieghju
u colpu è mi lampu à l’ultimu, solu quandu
sò sicuru chì a femina ùn pò scappà ! L’ai
vistu, issu malabiatu cum’ellu si hè
ciuffatu in u machjone ! Credi ch’ellu hè
cosa chì u face corre ?
Efisiu :
A collera !
Narcoticu :
U culu ! u culu sì ! hè furibondu chì cridia
di inguccià a ninfa è in fatti ùn hà nunda
per e mani...
Efisiu :
Ma guarda à pena certe volte cum’omu si
sbaglia ! Narcisiu passa per unu chì l’amore
u face fughje è chì e femine in un certu
sensu li facenu a paura...
Narcoticu :
Chjachjare dopu cena è fughjichje in
sempiternu ! Tutti issi persunagi mitichi,
ne aghju per sopra à e ciuffe ! Volenu passà
belli è acconcianu sempre a realità pè i so
tornaconti. È cum’ellu ci hè sempre qualchì
scrivanu leccaculu à l’appollu, ùn fussi chè
per buscà si duie baiocche, li scrivenu una
bella legenda ch’ella si tramanda dopu a
tradizione orale. Invece noi, i puveretti,
basta ch’è no faccimu u minimu sbagliu è
simu lecchi. Un gestu, una parolla di
traversu, basta una volta è passemu per
pruverbiu... È cum’è pè i cugnomi... Basta
un difettucciu di nunda... Ma cum’hè ch’è tù
ridichjuleghji...
Efisiu :
Innò, vengu di capisce perchè chì ti si
chjama Cuglietta !
Narcoticu :
Eh vai à spassu ! Vai chì, s’ella mi riesce,
un ghjornu aghju da scrive u librone di
tutte e bugie chì l’omi facenu corre da
seculi è seculi cù u fine di piattà u
mullizzu di ciò chì i move, e so mutivazione
più prufonde, cum’elli dicenu. Allora
senterai tù a Patria, l’Onore, u Duvere, u
Rispettu è tutti quanti !
Efisiu :
È puru in quantu à Narcisiu, tuttognunu
dicerà ch’ellu hè u mudellu di e virtù
maschile è di l’amore di sè stessu. Ùn tene
caru altru chè sè stessu è disprezza
qualsiasi amore. Un bellu giovanu... vittima
di una cundanna murtale : era scritta
ch’ellu saria innamuratu di sè stessu...
Narcoticu (stumacatu): Un bellu giovanu !
Efisiu :
Ammiratu è tenutu caru da tuttognunu chì u
vede, sia donna sia omu...
Narcoticu (stumacatu): Ai vistu! Quand’ellu
affacca ellu nasce u scappa scappa !
Efisiu :
Dici cusì ma i miti, a legenda...
Narcoticu :
... a merenda, sì ! Merenda, pranzi è
pranzetti ! tutti manghjoni, tutti furdani !
a vuluntà di passa bellu è di ficcà ci la
oghje, dumane è per i seculi di i seculi !
A Voce :
Amen...
Narcoticu :
Oh oh !
Ai intesu ?
Efisiu :
È cume ! (parla à voce bassa) Stà à sente :
femu quelli chì ùn anu intesu nunda è
cuntinuemu à chjachjarà, è tuttu
chjachjarendu quandu ti facciu cennu, ci
lampemu à dossu tremindui à tempu...
Narcoticu :
(à voce bassa) Iè ma chì segnu ? chì
signale ?
Efisiu :
(à voce bassa) Aspetta ! U signale sarà
quandu dicu : « Purteremu in pienu lume
Issa voce è u so ribombu » Ai capitu ?
(Narcoticu li face segnu di sì è mettenu
dinò à parlà à voce alta)
Efisiu :
Quandu pensu, caru Narcò, à tutte ste
fureste, à sti monti è à sti fiumi, mi sentu
cullà l’estru pueticu in pettu :
Quandu vecu sta furesta
Aghju in pettu u veranu
Tandu cacciu la mo vesta
A frumbuleghju luntanu
Sò cum’è cane di arrestu
Chì annasa a tramuntana
(cuntinua Narcoticu)
Quandu ci colla à la fronte
A vampa di u vinu novu
Si abbughja u nostru orizonte
Simu pieni cum’è l’ove
L’alba ci pare tramontu
Eo tracorgu è tù ùn ti movi
(cuntinua Efisiu)
Tandu, à francà un fiume
Chì ci hè bisognu di ponte ?
Legeri cum’è piume
Curagiosi cum’è à u fronte
Purteremu in pienu lume
Issa voce è u so ribombu !
(lampanu in pianu e lamaghje è si scopre
solu un scogliu. Un scogliu stranu)
Narcoticu :
Aù ! Ùn ci hè nimu, ùn ci hè ! Mi pare
propiu un incantesimu una magia, ci sarà
passatu qualchì innuchjatura ! Mamma ! o
Narcò, eiu quì, ùn mi sentu tantu bè, à dì
la franca ! Ùn sarà megliu à vultà ind’è
lochi più... più... menu... strani, menu
salvatichi !
Efisiu :È chì tante magie ! Sarà qualchì
fullettu burlascone chì ci hà intesu è chì
face e voce cusì, da ride si di noi... Alè,
o maè ! Sorti di quì, è prestu mì ! chì ti
avemu sculinatu ! Sors de là, tu es refait
mon gars !
A Voce :
Tu es refait mon gars ! (si sente un fremitu
in i frundami)
Efisiu :
Iè, grachja grachja, o curnachjò, ma fà ti
vede una volta (i frundami si movenu :
qualchissia si avvicina) Anh anh ! Ai vistu,
o Narcò, cum’è lu ci vole à parlà li à e
soi-disant streghe ! Alè, fà ti avanti o
cumpagnò !
(I frundami si scartanu. Surpresa : affacca
Narcisiu in persona, malandatu, stracciatu,
sfiatatu. Piglia è si lampa in pianu davanti
à i dui altri, attuniti)