|
|
1/7 |
|
 |
 |
Labirintu
PERSUNAGI :
Narcisiu :
viziosu ; in cor di a pezza ùn muta micca
pelu, ma caratteru è idea.
Ribombu :
una ninfa pocu quenta, scherzosa è zergosa.
Efisiu :
cacciatore spiritosu, ma rozu
Narcoticu :
cacciatore struitu, ma losciu losciu
A Voce :
poliglotta
Pimpirinetta :
circatora in geulugia, antrupulugia è tante
altre discipline
Passa è veni cuntinuu di dii, mostri,
cacciatori è animali reali o chimerichi.
Ponu esse solu finzione ammintate, sugeriti
da lumi è caleidoscopu di maghjine è lumi,
ma dinò ballarini è cantarini, cù mascare è
custumi ridiculi è fantastichi.
SCENE
1
Narcisiu, Efisiu, Narcoticu, A Voce
Narcisiu :
Chì scandalu ! Ùn si pò più lacà nunda in e
fureste d’oghje ! Sarà tuttu issu passa è
veni... ùn ci hè più chè frastorni,
frapiglia è frabotta... più un palmu di
nettu...
Eranu quì ! L’aghju lasciate quì, e mo
trappule è avà, hè un’ora ch’o girgu è ùn
ci hè più manera di arricurdà mi à u ghjustu
induv’elle sò...
Efisiu ( da parte, senza fà si sente): Eh !
Vai chì tù ! Cù tuttu ciò ch’è tù ai in capu
ùn mi stona mancu ch’è tù ùn ti ricordi da u
nasu à u mentu... In fatti saria megliu
piuttostu da a mente à l’altru restu, chì
ghjente imbicchite, ne aghju vistu è ne
aghju vistu ! ma cum’è stu arnese quì, mai !
Aù, mai ! Un sprupositu... Vedi, qualunque
cosa chì li passa à tiru, a feghja è s’ella
assumiglia à ùn fussi chè un’aria di femina...
Videte : mettimu, s’ella passa ùn la sò,
una pernice, una lefra, una... bicazza...
una spazzola vestuta da donna ? È bè s’ella
passa... ci passa !
Narcoticu :
Ghjusta ! Basta ch’ella passi femina...
Efisiu :
È ancu ! Ùn hè micca sicura. Pò passà ancu
maschju...
Passanu un volu di culombi, dui cignali è un
elefante
Narcisiu :
Puttana goba ! Chì pezzoni ! O zitè, avete
vistu i pezzoni chì sò passati ?
Efisiu :
Aè ! cù ellu è gira è gira, ne vultemu
sempre custì !
Narcoticu :
Ah ! aè ! in quantu à mè...
Narcisiu :
Bon ! Dispiace ma ùn sì pò esse à u fornu è
dinò à u mulinu ! (cerca) Ah ! e rete, e
trappule, i lacci ! Buffa ! mi pare mille
anni chì l’omi inventinu qualcosa chì sia
più... efficace per caccighjà. Ùn la sò po
eiu ! Un cosu, duie canne ligate è po un
affare... pabà ! ch’ellu partissi cusì
frumbatu ! schjù schjù schjù ! è lampà tuttu
ciò chì li passa à tiru !
Efisiu :
(infrebatu) Iè, iè, duie canne, un cosu,
una cosa, u chjamerebbemu cannone ! o fucile !
Basta ch’ellu tirghi è ch’ellu lampi ! Ci
vole à mette ci una regula, quantunque !
Avete vistu u passa è veni di l’animali
ch’ellu ci hè per sti lochi ! Ùn pò più durà
cusì ! S’è no lachemu fà, ùn anu da stà
tantu à imbastardì ci à noi tutti, è saria u
più bellu !
Narcoticu :
Ah ! aè ! in quantu à mè... Dì la puru ! Di
prima eramu insetti, zecche o camule...
vermi rampiconi... scrimizime nantu à
cuscogliule, via nunda... Emu messu ùn sò
quantu millenarii à pisà u musu da terra...
Dopu si hè sgrunchjulita una ghjanda quì (si
tocca u tupezzu) o quì (sottu à l’ascelle)
–à u ghjustu ùn la sò- -è tandu, hè stata a
Revuluzione... u principiu di l’Umanità !
(Cù esaltazione) È tandu emu principiatu à
alzà ci nantu à i nostri pedi... un pede...
un altru pede... è acquistà figura umana !
(Ritornu à u reale, inchietitudine in a
voce) Invece oghje, s’è no ùn femu micca
casu, cù tuttu issu razzinu animalescu chì
ci accampa, à mumenti vultemu à quattru
patte, runchemu cum’è sumeri, currimu cum’è
cani è perdimu a parolla ! Ed hè per quessa
chì ci vole à caccighjà !
Narcisiu :
(versu sintinziosu è un pocu disprezzante) :
Ùn sò micca d’accordu cù i vostri discorsi
chì site rustichi è paisanoni ! Noi altri i
sgiò, i cacciatori di razza, ùn avemu nunda
contru à l’animali è A Natura ! A Natura hè
a nostra Mamma è a rispettemu...
Efisiu :
è l’animali i nostri fratelli...
Narcoticu :
In quantu à mè...
Narcisiu :
Ghjustu à puntu ! Fratelli è surelle ! È i
devimu rispettà, i devimu! « À chì face face
à sè dice u pruverbiu » ed hè custì ch’ellu
posa tuttu u sistema di u ragiunamentu in
quantu à a caccia.... Sentite un pocu...
S’è no fessimu male andendu à caccia,
feriamu male ancu à noi stessi, è quessa ùn
si pò ! Hè per quella chì l’Omu s’ellu hè
cacciatore, cum’è no simu tutti quanti, hè
per via ch’ellu ricerca u so bè sputicu !
Tutti quelli di sti cuntorni, tutti quelli
chì intrenu è chì sortenu da sta furesta quì,
sta furesta magica, sta furesta primurdiale,
è bè tutti sanu chì s’ellu ricerca u so bè
sputicu l’Omu, hè ch’ellu si tene caru à sè
stessu...
Narcoticu :
l’Omu...
Narcisiu :...
l’Omu ! Or, s’ellu si tene caru à sè stessu,
vole dì chì tutti i so atti, tutti i so
gesti è perfinu ancu tutti i so pensamenti
più intimi, sò tutti ghjustificati da l’amore
di sè stessu : primu puntu ! Mi seguitate ?
Efisiu :
...
Narcoticu :
...
Narcisiu :
Bon ! A caccia essendu unu di l’atti è di l’attività
di l’Omu, a caccia hè dinò una di l’attività
di l’animali elli stessi, postu chì l’animali
è l’omi sò fratelli...
Narcoticu :
è surelle, in quantu à mè...
Narcisiu :
È surelle, secondu puntu ! È ripigliendu
tuttu da l’iniziu è u cumenciu, noi altri
omi s’è no caccighjemu hè chì tenimu cari l’animali !
Narcoticu :
Terzu puntu !
Efisiu :
Innò !
Narcoticu :
è surelle, in quantu à mè...
Efisiu :
Innò !
Narcoticu :
Allora, l’Omu...
Efisiu :
Ma innò ! stà zittu, o sciuccò !
Narcisiu :
Ne risorte una cosa chjara, palesa,
evidentissima : hè chì u veru nemicu di a
Natura hè quellu chì ùn và micca à caccia !
Quellu chì ùn li piace a caccia ! Quellu chì
lotta contra à a caccia ! Ma capite subitu
chì quessa ùn si pò ! Ùn hè chè una
suppusizione, un’ipotesi di travagliu
cum’elli dicenu i scentifichi ! Sarianu
quelli chì ùn sò cacciatori, ma un omu chì
ùn fussi cacciatore, sinu à oghje hè una
cosa chì ùn si hè vista nè intesa ! Ùn hè
ghjusta, o cumpagnò ?
Efisiu :
Ghjustissimu, o sgiò Narcisiu ! Ghjustu chì
mancu à pensà la ! È po in più, o sgiò
Narcisiu, ci hè un altru puntu...
Narcoticu :
Ah ! iè ! u terzu...
Efisiu :
U fattu si stà, o sgiò Narcisiu, chì cù e
rete, i lacci, archi è frezze, e frombule è
i cacciafù è tutti l’attrazzi à l’anticogna,
si perde un tempu scemu. Vi vecu cum’è vo
fate : allocchè preparatu tuttu, più di una
volta vi ferma dopu pocu tempu, pè... (risetta
intesa è capita) l’altru restu, l’altra
caccia !
Narcisiu :
Pocu tempu, ma micca pocu laziu, per l’altra
caccia !... Videte avà chì ghjè avà, cù
tutti issi boschi, tutte issi lamaghjoni
rimurosi, tuttu issu odore di salvaticu chì
gira quì sopra, issu omacu zeppu di natura,
tuttu issu muscu chì vene da u prufondu più
prufondu di u fondu...
Efisiu :
di u fondu di u mondu...
Narcisiu :
Iè, è bè ! sentu qualcosa chì si pesa, chì
si pesa...
Efisiu :
Qualcosa ? ! Oimè... state à vede...
Narcoticu :
Ah ! aè ! in quantu à mè..
Narcisiu :
Iè, qualcosa chì vene da u fondu di l’anima
di sta furesta millenaria, sti lochi, una
chjama pudente, roza è dolce à tempu, cum’è
una musica... Sti lochi! Sta furesta folta,
ùn pare nunda sò sicuru chì ci feghjanu...
Efisiu :
Quale ? ma quale ?...
Narcisiu :
Ma cù quale sò è cù quale parlu ? Ùn avete
rimarcatu nunda Sangula Miseria di Prumuteiu
incatinatu à u so scogliu è chì l’altagna
vene è li spizzica e viscere ! Induve simu,
per Baccu ! Simu vicinu à una furesta, ùn hè
vera ?
A Voce :
... hè vera !
Narcisiu :
Ah bon ! Ma una furesta antica o una furesta
cum’è l’altre, Perdingulina ?
Efisiu :
Una furesta cum’è vo vulete voi, o sgiò
Narcisiu...
Narcisiu :
Antica, allora ! ai capitu, antica ! Un
tippu cum’è mè, Narcisiu, ùn pò esse chè
vicinu una furesta antica, è cosa ci hè in
una furesta antica, è dì, cosa ci hè ?
Narcoticu :
Ah ! aè ! in quantu à mè..
Efisiu :
È chì ne sò eiu, erba antica, petre antiche,
arburatura antica ?
Narcisiu :
Innò, o stupidò ! animali, bestie tamante,
chjuche, grasse è magre, fitte è minute,
longhe è panzute, debule è furzacute,
millaie è po millaie è miglioni di miglioni
di mille di tuttu ciò ch’ellu hà pussutu
inventà l’estru di i nostri dii à l’oziu !
Licorne è idre à millecapi, curnuti senza
corne è polpi appiccicati à cunigliuli à trè
capi ! Dragoni cù mille zampe, un ochju
nantu à ogni pede è chì canta a Marseillaise
è U Culombu s’è tù li metti un ditu in
quellu locu ! un acellone capimpiumaccitu cù
una ala bleue è un’altra gris métallisé, una
ciriola trè metri è mezu di circunferenza,
quattru antenne è dui transistors, un cazzu
marinu à pedale capace à tirà si à daretu
trè battelli carchi di otre di vinu di Creta
è quattru di botte di vinu di Corintu... Ci
hè di tuttu custì, di tuttu ! U pocu è
l’assai ! U tamantu è u minusculu ! Eccu ciò
ch’ellu ci hè in una furesta, antica, mitica,
u Labirintu di a Creazione ! U Magazinone di
tutte e puttanate ch’elli anu pruvatu i dii
nantu à noi, i curciarelli chì u nostru solu
peccatu hè di esse stati i so figlioli ! i
so bastardi ! Un Labirintu chì à chì ci
entre, hà da strazià à truvà a surtita ! È
camina è camina, à chì ci casca, face u giru
di l’infrignette di a Creazione ! Hè propiu
per quessa ch’elli ci mandanu tutti issi
stoli di animalotti è di animaloni ! I ci
mandanu à noi, è noi i scurrimu ! Per cosa
credi ch’è no siamu quì, i creati ? L’omi
cum’è voi o i creati mezu omi è mezu dii
cum’è mè ? Simu creati per scorre, puntu è
basta ! È ci devimu sottumette à u nostru
destinu.
Efisiu :
Allora andemu, o sgiò Narcisiu, andemu !
Tenì l’arcu è tenì a frombula !
Narcisiu :
Ma chì ragana ! Mi interrumpite sempre è ùn
ci hè manera di spiicà nunda ! Or fighjate à
pena e fureste antiche cum’elle sò diventate
oghje ! Pare di esse à ora di apperitivu in
Piazza san Niculà ! Fate la finita è state à
sente senza taglià chì dopu perdu u filu !...
Bon ! Allora, da scorre ci sò : una, l’animali,
ben intesa, è duie : ci sò e ninfe ! Cù
quesse, hè un altru affare. Ninfe graziose è
belle, fine è prufumate, un pocu civette è
un pocu ribelle. Saltarine, ballarine di
l’ombra di i sepali prufondi, sfiatate di
avè corsu à strappafiatu quand’elle si
ciottanu, nude è lisce, ind’è un ochju di
acqua. Legere cum’è l’ansci di ventulelli
carchi à carezze di amore ! Femine, donne,
giuvanotte fresche è carne calla ! Tutte
listesse, intimurite una cria, ma
incuriusite assai ! Vedi quì, issu
lamaghjone zeppu è scuru, è bè, sò sicuru
chì s’è tù vai à fighjà daretu, ai da
sculinà ne una, impaurita ma ardita è pronta
à tutti i capricci ! Voli scumette ! Voli
scumette ? (tandu da daretu à u lamaghjone
si sente cum’è una voce feminile chì
ripiglia l’ultime parolle)
A Voce :
Voli scumette ?
Efisiu :
Oimè ! scappemu chì hè magia !
Narcoticu :
Scappemu ? Ùn la sò ! chì fà ! chì ùn fà !
That is the question...
Narcisiu :
(pigliendu si li tremindui per l’arechje è
trascinendu li voltu u lamaghjone) Altu là !
Fermi fermi, o cumpagnò, chì ùn si busgia !
A vi aghju da amparà eiu cos’elle sò e ninfe
è e fureste antiche ! Alò, o quella zitè, ti
portu quì dui pullastroni, à pena timichi,
ma gualanti omi s’è no i sapemu piglià...
A Voce :
... i sapemu piglià...
Narcisiu :
Anh ! anh ! sentite ? sentite ? Alè, andemu
à noi è ghjuchemu ci una cria !
Ninfa ninfetta di sti cuntorni, chì li
cacciu, l’ochji o i pantaloni ?
A Voce :
... i pantaloni...
Narcisiu :
Ah ! Ah ! Birba, a ninfetta ! Alè, alè ! on
s’enlève les pantalons !
A Voce :
... les pantalons...
Narcisiu :..
i calzunetti...
A Voce :
... les caleçons...
Narcisiu :..
Indeh quessa sì chì hè struita, a ninfa ! Ci
face a traduzzione simultanea, ci face.
Pruvemu à pena s’o li dicu qualcosa in
parlata suttanaccia di quì. Hè capace à
risponde in modu pinzutu... Vulete vede ?
...
« O quidda zitedda, mi vol’dì quali sè ? »
A Voce :
Language not found ! I’m sorry. I can’t
answer this quistion because my traductor
system speak only french, english, italian,
spanish, normalized corsican and so on, but
dialects aren’t allowed !
Narcisiu :
O zitè, andemu à vede chì quessa a ninfa,
avà trovu ch’ella hè à pena troppu astuta è
mi dumandu s’ella ùn ci hè micca qualchì
fisica...
Passemu à pena è sculinemu quale si piatta
daretu à i lamaghji è fà e voce !
(Si sente frucà daretu à i lamaghji, a voce
di Narcisiu chì lampa ghjisteme, è po à l’ultimu
Efisiu è Narcoticu voltanu mentre chì
Narcisiu parte à circà quelli chì anu fattu
u colpu di a Voce)
|
1/7 |
|
 |
 |
|