Pagina 2

1/8

 

 

Prugrama Odissea

 

 

CICLOPU

testu dramaticu

multilinguu

 

Leonardo SOLE è Ghjacumu THIERS

 

1998

 

 

 

PERSUNAGI :

CICLOPU

Maria, a moglie (ciclupesca)

Ghjuliu, u maritu (ciclupescu)

ULISSE,

SILENA/ANTONE,

U CURIFEU/A CUSCENZA,

Satiri,

Pulizzeri.

 

Dui livelli spartenu u spaziu scenicu è u tempu rapresentatu : un’impresa di cumercializazione di vinu è liquori, a grotta di u ciclopu è i so cuntorni. L’inseme si svolge da unu à l’altru.

 

Scena prima :

 

A scena deve suggerisce visualmente un tempu longu chì porta da u riferente anticu (u Ciclopu miticu è a so rapresentazione dramatica in Euripide) à quellu d’oghje (traspusizione in a sucetà di cunsumu muderna). Cù iss’affresca sunora saranu messi in scena per l’ochji è l’arechje i cuntenuti semantichi indispensevuli : u vinu è u sessu, a seduzzione, u tradimentu di a parolla data è l’ingannu. Si vole assigurà cusì a cuerenza di sensu trà e scene alternate : quelle d’oghje duv’elli intervenenu Maria è Ghjuliu) quelle d’eri è di sempre (ispirate da U CICLOPU è da Ubu cocu).

 

2 Scena segonda :

 

MARIA.

 

Entre Maria, cù in manu un mazzulu di fiori tamantu.

U ghjocu deve esse rapidu di ritimu, cù cambiamenti bruschi di sentimenti è di riazzione.

 

(scuntenta) Oimè chì faccia chì aghju sta sera ? ! (alegra) Innò ? Credi ? ! Da veru ? ! (cù falsu scomudu) Torna rosule ? ! Basta ! Ùn vogliu più nè rosule, nè carofuli, nè nunda ! (vana) Tutti issi fiori mi danu fastidiu, tutti issi fiori mi pesanu, tutti issi fiori mi danu u giracapu ! Torna lettere ? Ùn ne leghju più ùn ne leghju... Troppu ghjente, troppu cose, troppu appuntamenti... trop d’admirateurs, de soupirants, de passion... u mondu crepa di a passione di l’omi ! O Marì ! u stroppu stroppia ! pianta, o Marì !! Ma chì averanu tutti appressu à mè ? In quantu à mè aghju a calamita addossu!

 

(sona u telefonu) Ghjuliu Botteccaratelli, vini fini, liquori... Ah, non ! Ùn chjamate più chì ùn vale a pena... Cumu cumu ! Vi murite di passione è vi avete da sbulà e cerbelle s’o ùn accunsentu mancu sta volta à l’appuntamentu ch’è vo mi cherite dapoi trè mesi ! È bè ! mi dispiace, ma murite, caru amicu, s’è vo vulete more, altru ùn vi possu dì ! (arripone u telefonu) Puverettu ! tanta passione ed eiu cusì crudele... bah ! s’è no ci avemu da arreghje à tutti i peccati di a creazione, allora sì chì...

 

(si sente un rimore) C’est toi, Jules ? Ah non ce n’est pas Jules ! Quale site voi è cumu site entratu ! Bon ! Và bè ! aghju capitu ! site innamuratu persu ancu voi, ma eiu ùn aghju micca l’asgiu. È po aghju a pena in capu è sta sera aghju pocu primura di stà à sente issa filastrocca ! Non monsieur, zittu ! taisez-vous, la passion n’excuse pas tout. Ùn pudiate più stà. Hè statu una forza chì ùn si pudia parà à trascinà vi quì, à lampà vi in dinochje davanti à mè ! Bravu ! L’amour fou que je vous inspire ne vous autorise nullement à pénétrer nuitamment chez moi, je vous assure ! Vous n’avez pas à vous insinuer dans ma chambre, mon lit, mon intérieur, mon moi !

Duve hè a camerà ? ! Duve sarà ? Mi sò fatta macagnà ! Hè issa emissione pè ride... cumu si chjama ? Ah « Surprise surprise » ! Ci hè una camerà piatta neh ? Jules, duve sì? Sì tù chì l’ai fatti vene ! ? Un antru colpu di a to publicità ! Ghjuliu Botteccaratelli, vini fini, liquori, prudotti identitarii... Ah ùn ci hè micca camerà... ùn hè micca publicità... nè vini, nè liquori, nè prudotti identitarii o micca... Solu passione, amore scemu ! Il y a tant de femmes pourtant. Plus capables que moi d’inspirer la passion, l’amour fou, qui force les portes et les coeurs. Innò, sò eiu è solu eiu. Ma tandu, cambia tuttu, cambia ! Site unu appassiunatu da veru ed eiu sò in periculu ! Aiutu ! au secours ! au viol ! quale site ? È cumu ch’aghju da mughjà ! au viol ! au secours ! aiutu ! Ùn ne possu più ! Troppu ghjente, troppu cose, troppu appuntamenti... trop d’admirateurs, de soupirants, trop de passion, troppu periculu !!

Cumu cumu ? ! Un amicu di Ghjuliu, u mo maritu ? ! Li vindite u vinu ? Venite pè « La Petite Folie de l’Impératrice » ! u vinu rossu è u muscatu ?... Mi parite un pocu timicu pè unu persu d’amore... A scusa di u vinu, scusate ma ùn vale nunda. Les femmes, voyez-vous, veulent être ravies, conquises, enlevées et non séduites à coups de petites fourberies... Cosa fate ? C’est pas possible ! Sfacciatu ! Vous avez l’air ridicule avec votre pantalon sur les talons. Pas un geste ! Je vais m’enfuir. Avete da pruvà à ritene mi, vi avete da impastughjà cù e braghe falate nant’à i scarpi. Vous avez l’air vraiment ridicule, vous savez ! ùn ci credu micca ùn ci crede ! Hè a telè ! a camerà ! « Surprise surprise » fate mi vede a camerà ! Non, pas de caméra, pas d’équipe cachée, pas de mystification ? !

 

José ! mon chéri, u mo figliolu ! toi de si bonne heure... qu’est-ce qui t’arrive, mon fils, mon tout petit ? ùn và micca ? Déjà réveillé, ce matin ? quale ti hà cuntrariatu ? U to babbu ? ti hà svegliatu ? lascia mi parlà ! Innò ùn dì nulla ! Issa zitella ùn hè micca per tè. Noi altre, mamme corse, sapemu ciò chì và à i nostri figlioli è ciò chì ùn li và. Megliu chè elli. Sì cusì nucente sì ! In tempi di una volta era tuttu differente. L’amore veru ci era è e zitelle si sapianu dà à un omu è basta. Invece oghje ùn ci hè più un palmu di nettu. Veni quì, dì la à mamma, a to pena, chì à mamma li poi dì. Innò ùn ti palesu micca. Più vicinu. Cum’è in i tempi. Quand’è tù era zitellu.

A pistola. Dà mi issa pistola ! Ti aghju dettu ùn sò quante volte di ùn sorte micca cù a pistola à dossu. A ti tene mamma, a to pistola. Mon chéri, je dois te faire encore un reproche et toi, tu dois l’accepter. Cinquemila ? ùn l’aghju micca subitu. È ancu s’o l’avissi, aghju decisu di ùn dà ti li più. Senti, o José, a to mamma hà decisu chì oramai ùn ti darà più tutti issi soldi ch’è tù spendi à scimesca ! José, José, mon petit, mon tout petit, mon chéri, ne t’en vas pas ! reste ! Maman plaisantait ! C’est pour ton bien. Issa feminaccia ùn cerca chè i to soldi. Tu le sais, mammata a sà ciò chì ti cunvene a sà megliu chè tè. Sì scunsulatu... chè ! alè, pianghji puru, s’ellu ti face prò... Ma mi devi prumette... Noi altre mamme, pudemu sente tuttu da i nostri figlioli. José mon tout petit, issa feminaccia lascia la cascà !

 

(sona u telefonu) Ghjuliu Botteccaratelli, vini fini, liquori... Iè và bè da duve chjamate ? u Capu Tafunatu ! Ah c’est nouveau, ça ! Vous appelez avec le portable, vous êtes désespéré, vous êtes perché en haut d’une des plus hautes montagnes de l’île, décidé à en finir è s’o ùn accettu micca u vostru amore, vi lampate c’est décidé ! Eh ma, fighjate o giuvanottu chì ùn facciu micca ciò ch’o vogliu eiu ! Sò maritata sò ! È figliulata ! Vous le savez, ça n’enlève rien à mon charme et ça accroît même votre désir ? Pezzi ! Ghjuliu Botteccaratelli, vini fini et ainsi de suite, vous connaissez ? Mon fils José, vous connaissez ! Ah vi ne impippate ! vi interessu solu eiu, partimu dumane matina, dui biglietti per New York, Bali o duve vogliu, è basta ! Cappia tuttu è andemu ! Je vais mourir d’amour ! È José, u mo chjucucciu ! Vous vous en fichez ! Alors sautez, mon cher, sautez ! È bon prò vi faccia !

 

Non José, a pistola ! chì faci cù issa pistola ?! Anh disgraziatu ! Mi voli fà more ! Chì ai fattu ? José ! José ! u mo figliolu ! Ma cum’hè ch’è tù ti tombi ? ! Ma cum’hè ch’è tù sì mortu ? ! (mette à pianghje è po si ripiglia) Mais non ! Il revit ! Il se redresse ! Chì ghjurnata di scemi ! Mi avete da fà more, o zitè ! ! Era per ride ! C’est malin ! Jules, sì tù ! Ai vistu tuttu ? Era tù chì telefunava. U Capu Tafunatu ? Ai cridutu di more da a risa... Non José, u mo figliolu, ùn ti imprestu micca u 4X4 sta volta. Mamma ùn pò micca andà à pedi perchè chì ogni volta ch’è tù sorti in buatta, au retour ti lampi cù a vittura. Hè cusì a vita, hè cusì l’educazione. Ci vole à sapè dì ancu di nò...

 

(sona u telefonu) Iè, iè, Ghjuliu Botteccaratelli, vini fini, liquori... Innò, avà ùn ci hè micca... Hè surtitu cù l’amichi... Iè, hè andatu à caccia... Iè, à caccia ! Cù i cumpagni... è cù i so cani... Innò, aghju dettu cù i so CANI... è cù i cumpagni... I so CARI CUMPAGNI... ùn starà tantu à rientre chì hè ora di cena... è l’appitittu l’hà, Diu u benedica... (pone u telefonu)

 

(sona u telefonu) Iè, iè, Ghjuliu Botteccaratelli, vini fini, liquori... Innò, avà ùn ci hè micca, ma e cumande e pigliu eo... Cumu vinu bonu ! più bonu chè u nostru circate puru...(mentre ch’ella parla smarrisce pianu pianu è si passa à l’altru livellu, vicinu à a grotta di CICLOPU)

 

1/8