CORSU

Catalanu Talianu Francese

Pagina 1

Pagina 3

2/5

 

 

UN SERVU si alluntana.

 

UN OMU : State à sente. Scusate.

 

UN SERVU si avvicina.

 

UN SERVU : Iè.

UN OMU : Purtatemi una biera.

UN SERVU : Và bè.

UN OMU : Grande.

UN SERVU : Subitu, monsieur.

UN OMU : Ùn mi dumandate micca cum’hè ch’o pianghju.

UN SERVU : Ùn mi permetterebbe mai.

UN OMU : Sò statu licenziatu.

UN SERVU : Mi dispiace.

UN OMU : Stamane.

UN SERVU : Mi dispiace.

UN OMU : À ondeci ore in puntu mi chjama u patrone.

UN SERVU : Ah !

UN OMU : Tù, veni in u scagnu. Quale sà issò ch’o mi figurava, un cambiamentu di postu, una carica di rispunsabilità più impurtante, una crescita di a paca. Vi rendite contu, cridia ch’ellu mi avessi chjamatu per crescemi a paca, invece, mi avia chjamatu per licenzià mi.

UN SERVU : Mi dispiace da veru.

UN OMU : Ùn abbiate penseru, i soldi da pacà a biera cio l’aghju, è ancu pè lascià vi qualcosa, s’ella hè per quessa (Si fruga ind’istacca è ne caccia un sacchettu).

UN SERVU : Mi chjamanu da quallà (Face per alluntanà si).

UN OMU : Ùn scappate micca. Fighjate quì (Li porghje un fogliu). Lighjite.

UN SERVU : Scusate, ùn vulerebbe esse sfacciatu, ma a cosa ùn mi arriguarda.

UN OMU : Ci hè scrittu chì sò messu in mubilità, ch’elli mi caccianu fora.

UN SERVU : Mi dispiace, chì biera vi portu ?

UN OMU : Quella chì vi pare, basta ch’ella sia grande.

 

UN SERVU smarrisce in u bughju.

 

UN OMU : Quandu era zitellu avia grandi prugetti, vulia diventà plombier. Custruì dighe, spustà u mare è i fiumi. Allora voli fà i studii d’ingegnere, mi dicianu, ed eo, innò, vogliu fà u plombier, per fà corre l’acqua in i cannelli è mandà dapertuttu. Cum’ellu hè caru, dicianu l’amiche di mamma, ma soca vulianu dì : chì scemu ! È po sò ingrandatu, a scola ùn andava micca male, cusì aghju studiatu, cum’è tutti, finu à l’università, dirittu, o scenze pulitiche, mi ne sò digià scurdatu. Ma ùn era felice, vulia fà u plombier, pè riesce à incanalà u mare in i cannelli. È una mane l’aghju scuntrata, ùn l’avia più vista dapoi u cullegiu, l’avia lasciata chì era una zitelluccia cù e so trecce, è avale era una donna, era.

 

UN SERVU volta cù un piattu cù a buttiglia è un bichjeru.

 

UN SERVU: Eccu.

UN OMU :(chì si occupa e mani cù u bichjere è a buttiglia) : Aspettate, vi vogliu pacà subitu. Un vi ne andate, aspettate . (Hè imbarrazzatu, finalmente si mette a buttiglia sott’à l’ascella è u bichjeru in a stessa manu, riesce à piglià i soldi) Tenite u restu (A buttiglia li casca da e mani) : Eh merda !

 

UN SERVU : Ùn vi ne fate, vi ne portu un’antra subitu subitu.

 

UN OMU : (Riguarendu a buttiglia) Ùn face nunda, ùn si hè rivuccata tutta, ci ne hè sempre, merà (Riempie u bichjere di schjuma è beie)

 

UN SERVU smarrisce è volta cù un altra buttiglia è un stracciu, porghje a buttiglia à un omu è po si ghjimba per asciuvà in terra.

 

UN SERVU : Eccu.

UN OMU: Zitellu, vulia fà u plombier, ma ancu avale mi piacerebbe, figuratevi.

UN SERVU : Capiscu.

UN OMU: Aghju studiatu ancu u dirittu, ùn sò più s’ellu era per fà avucatu o ghjudice, ma a verità hè chì mi ne imppippava, passava l’esami perchè chì mi avianu dettu ch’ellu ci tuccava à fà cusì, ma ùn era felice. Vulia fà u plombier. È po aghju scontru à ella, a mo zitella, a mo donna. Ùn sì micca felice, mi hà dettu ella, a leghju in i to ochji. Mi hè bastata issa frasa per ricunnoscela, per caì ch’ella era ella, a donna di a mo vita.

 

UN SERVU (rialzendusi) : Eccu, tuttu hè arrangiatu.

UN OMU: È voi, site felice ?

 

UN SERVU ùn risponde è si alluntana.

 

UN OMU: Invece eo, ùn sò più s’è sò felice, stamane era felice sin’à ondeci ore, fintantu ch’elli ùn mi anu micca licenziatu. Era felice perchè chì mi piace u mo travagliu, mi piace à avvità cannelli, stringhje vite è matrevite, imbruttà mi e mani cù u grassu, saldà i metalli trà d’elli. Hè stata a mo moglie à fà mi ritruvà a strada, averebbe pussutu diventà avucatu, o ghjudice, forse ancu capace, siguramente onestu, ma sarebbe statu un avucatu o un ghjudice infelice, chì eo sò plombier, un spezialistu di i cannelli, via un cannelistu. Ma nimu mi capia, nè i mei nè i mo amichi. Ùn vale nè cannellu nè cannelluzzu, issa cosa di i plombier, mi dicianu, dici cusì perchè chì ùn sai fà un o di canna, è po ridianu, cuntenti di ghjuchichjà cù e parolle di a canna è di i cannelli. È po hè ghjunta ella.

 

Nant’à l’altru latu di a scena affacca una donna in un conu di lume, hà in manu una spzazzuletta pè i capelli, è si ne ghjuverà ogni volta ch’ella parlerà.

 

UN OMU è UNA DONNA : Ùn devi fà ciò chì ùn ti và, solu pè una quistione di facciata. Voli esse felice: vogliu esse felice. Per esse felice, eo aghju bisognu di tè, è di un travagliu chì mi piacqui, micca di qualsiasi travagliu, ma di unu chì mi piacqui da veru, di un travagliu ch’o possa amà è tene cum’è tengu à tè.

UN OMU: Ed eo aghju bisognu di tè, per campà, perchè chì ti tengu, ti tengu cara, è mi capisci.

UNA DONNA : È dinò di un travagliu. Chì vulia fà quand’è tù era chjucu ?

UN OMU: Cannelistu !

 

UNA DONNA esce è entre UN SERVU chì porta un’altra buttiglia.

 

UN SERVU : Eccu.

UN OMU: Ùn vi n’andate, aspettate.

UN SERVU : Dite.

UN OMU: Vi piacenu i viaghji ? Cù a mio moglie femu sempre bellissimi viaghji inseme. Issa estate simu stati in Turchia. È l’estate chì vene anderemu in America Suttana, in Honduras. È leghje, vi piace à leghje ? Cù a mio moglie lighjimu sempre assai assai, durante ore è ore. À i dui lati di u canapè, ella da una banda ed eo da l’altra, passemu l’ore cusì, à leghje, senza parlà. È fà l’amore, vi piace à fà l’amore ?

 

UN SERVU piglia a buttiglia è face per alluntanà si.

 

UN OMU: Aspettate chì vi vogliu fà un rigalu.

UN SERVU : Mi dispiace, ùn possu accettà.

 

UN OMU piglia u sigaru in a so stacchina è u mette in quella di UN SERVU.

 

UN OMU: Piglialu, per piacè, o ghjettalu, o rigalalu, ma quandu saraghju andatu via. A ti dumandu.

UN SERVU : Grazie (smarrisce).

UN OMU (dopu à avè betu) Vulteraghju in casa à l’ora abituale è faraghju finta di nunda. Ùn li diceraghju ch’o sò statu licenziatu. Sò un attore bonu, eo. Da chjucu, à a scola, avia sempre a parte di u persunagiu principale da fà pè u spettaculu di Natale.Iè, ùn li diceraghju nunda è feraghju finta durante tuttu u tempu necessariu per truvà un antru travagliu. Pocu impreme qualessu. Perchè chì a tengu cara, a mio moglie, è ùn vogliu ch’ella soffri. Mi dicerebbe ch’ella lascerà ancu ella i studii, ch’ella si farà impiicà in una piazza qualunque. È eo ùn vogliu, a tengu cara troppu. (à UN SERVU) : Ditemi ch’o facciu à piattà li a verità. Ditemi, voi dinù fareste cum’è mè, ùn hè vera ? Ùn si accurghjerà di nunda. Ogni mtina mi alzeraghju à l’ora abituale è li diceraghju chì vò à travaglià. Invece, ùn ci anderaghju à travaglià, ma à circà un antru travagliu, Pocu impreme qualessu.

 

UN SERVU cù in manu un piattu duv’ellu ci hè bichjeru è buttiglia, hè schjaritu da u conu di lume è canta L’estudiant di Vic in duo cù UNA DONNA chì si pettina cù a spazzuletta.

 

Una cançó vull cantar

Una cançó nova i linda.

d’un estudiant de Vic

que en festejava una viuda.

 

Bon amor, adéu-siau,

color de rosa florida.

Bon amor, adéu-siau.

 

Ella es volia casar,

el seu pare no ho volia,

i l'estudiant se'n va anar

a servir una rectoria.

 

Bon amor, adéu-siau,

color de rosa florida.

Bon amor, adéu-siau.

 

Però la viuda el va seguir

a Roma de pelegrina.

Quan es van tornar a trobar,

una basca ja en tenia.

 

Bon amor, adéu-siau,

color de rosa florida.

Bon amor, adéu-siau.

 

Nines que veniu al món,

no es fieu de gent de llibres,

tenint-ne quatre raons

a se'n van a cantar missa.

 

Bon amor, adéu-siau,

color de rosa florida.

Bon amor, adéu-siau.

 

A canzona hè finita, UNA DONNA smarrisce, UN OMU cantichjeghja u riturnellu :

 

Bon amor, adéu-siau,

color de rosa florida.

Bon amor, adéu-siau.

 

 

Pagina 1

Pagina 3

2/5