|
Imparato
David Escamilla Imparato (Barcilona, 1969)
catalanu di mamma napulitana
travadda in u mondu iditoriali è in a radiò
Catalunya cultura. Dapoi qualchì affacata in
u mondu di a musica pop com’è cantadori è
parullaghju di u so gruppu, hà
publicatu trè libri di puisii tutti è
trè primiati, A casa di u tempu, (La
casa del temps, 1993) Ortu di
silenziu (Jardí de silencis,
1994) i U sonniu di u culleziunistu (El
somni del Co-leccionista, 1999). Hè
statu cunsidiratu com’è una di i boci
di a ghjovana puisia catalana chi
prumettini di più. I puema prisintati
quì sò l’ultima parti di u U sonniu di u
culleziunistu, intitulata «IV
Campusantu: Quadernu di a perdita»
Puema
tradutti in
corsu
Incantu da u
cascà
Mi sò cari i ruvini
al di là di i dintorna
ma ancu a socu chì prima
aghju da vincia issa
malincunia
u stranu amori da
l’infracicatura
- l’incantu da u cascà
* * *
L’arti di a
perdita
Perda si in una cità
- com’è omu si perdi ind’è un
boscu -
pà pocu ci entra incù
l’azardu
Dostoievski ci didicò a vita
sana
si pirdia in i bughjacona più
brutti
è scuri di San Petersburgu
ind’è i carrughjacci più
chjusi
è Joyce
guasgi cecu
- com’è un Tiresia adducinatu
-
si lampaia in braccia di i
palpiti sigreti
di quiddu stranu Dublin
sintia dilatà si i carrughja
si rindia contu di comu à
pocu à pocu
iddi piddaiani formi assurdi
- fantasmagorichi
* * *
L’angustii di
u piaceri
Cumenciu un lentu passa è
veni
- sempri più stortu -
trà tutti i canti di a cità
risentu angustia
ma tandu
mi pruduci quistu perda si
certa brama di misteru
- un piaceri insuspittatu -
senza avè lu dicisu
entru in u labirintu
* * *
Mimoria
Da Eugenio Montale
A mimoria ancu hè
una manera di perdita
i ricorda scunniscini
ierarchii
i seguiti
paesi
viaghji
nomi
catidrali
antichi poghja addurmintati
fili di arburi chì si perdini
in l’urizonti
comu hè stranu u stà si ni
in una stanza scunnisciuta
in u me ricordu
- mimoria notturna -
nascini loca ancu più bughji
avanzu pienu à ombra
intuppendu mi ugnora
incù cosi chì ùn ani
visu
* * *
Spidizioni
Nisciunu di i me visi riali
mi hè parsu cusì cunvincenti
com’è i loca ch’e aghju sulcatu
da mezu à u ricordu
ma vecu avali chì
ugni tantu
a mimoria intrisica i
paisaghja
è li torra più strani
- luntani -
i mani d’invernu a cità
si sò infittiti
è scolani cù antichi
sinsazioni di svaculà
ad una stunda
mi hè parsu di ricunnoscia
a stuttura di qualchì
casamentu
a boci di un omu
* * *
Tarmini
Ugni linia atteghja un
tarmini
è da l’altra banda
si stinza u scunnisciutu
Aghju didicatu i me libra
à parà l’ombra chì cresci
di invadì (invada ?)
tutti i rughjona
* * *
Cità
Pensu
à beddu spissu
à a me cità
à l’intucchevuli
nibbia chì si pianta
subra à calchì quadrera
ed à u mistiriosu silenziu
chì invadi tutti i
carrughja
- quistu biotu irriparevuli
* * *
L’omu senza
misteru
In un paisaghju
pisatu annantu à i cennari
- sfumichendu dinò -
di quiddi antichi dumandi
chì nimu si fà più
spasseghja un omu filici
- senza misteru -
à tempu ch’iddu hà
apertu l’ochja
ùn hà mai circatu di capiscia
u mondu
si hè limitatu à campà
è sminticà ch’iddi
fermani dinò
starminati rughjona da scopra
* * *
Munutunia
Campu in quistu universu
immobuli
turratu petra
- sempri identicu in u tempu
-
ugni tantu
ci sò picculi nuvità
un culori
un adori
quidda musica
chì
parini piantà
- solu pà una
stonda/stunda ? -
u ritimu di i ghjorna
quista munutunia affannosa
tuttu torra una listessa
miludia
u stranu ribombu
- insintevuli ma custanti-
di quista piova contr'à u
vetru di a me fronti
* * *
Giugrafia
invisibuli
Sempri aghju nasighjatu
chì sta cità
piatta u so veru visu
à pocu à pocu
vecu comu ugni
casamentu
carrughju
statua
piattani
- daretu à a so apparenza -
una giugrafia invisibuli
ch’e
scunnoscu ma chì
pianu pianu
cumenciu à capiscia
* * *
Intrupia
Avali capiscu parchì
ugni volta ch’e
strappu un fiuri
cresci u bughju di u mondu
Traduttu da u catalanu da
Francescu-Micheli Durazzo
|