David Escamilla

Imparato

 

 

David Escamilla Imparato (Barcilona, 1969) catalanu di mamma napulitana travadda in u mondu iditoriali è in a radiò Catalunya cultura. Dapoi qualchì affacata in u mondu di a musica pop com’è cantadori è parullaghju di u so gruppu, hà publicatu trè libri di puisii tutti è trè primiati, A casa di u tempu, (La casa del temps, 1993) Ortu di silenziu (Jardí de silencis, 1994) i U sonniu di u culleziunistu (El somni del Co-leccionista, 1999). Hè statu cunsidiratu com’è una di i boci di a ghjovana puisia catalana chi prumettini di più. I puema prisintati quì sò l’ultima parti di u U sonniu di u culleziunistu, intitulata «IV Campusantu: Quadernu di a perdita»

 

Puema

tradutti in corsu

 

 

 

 

Incantu da u cascà

 

Mi sò cari i ruvini

al di là di i dintorna

ma ancu a socu chì prima

aghju da vincia issa malincunia

u stranu amori da l’infracicatura

- l’incantu da u cascà

 

* * *

 

L’arti di a perdita

 

Perda si in una cità

- com’è omu si perdi ind’è un boscu -

pà pocu ci entra incù l’azardu

Dostoievski ci didicò a vita sana

si pirdia in i bughjacona più brutti

è scuri di San Petersburgu

ind’è i carrughjacci più chjusi

è Joyce

guasgi cecu

- com’è un Tiresia adducinatu -

si lampaia in braccia di i palpiti sigreti

di quiddu stranu Dublin

sintia dilatà si i carrughja

si rindia contu di comu à pocu à pocu

iddi piddaiani formi assurdi

- fantasmagorichi

 

* * *

 

L’angustii di u piaceri

 

Cumenciu un lentu passa è veni

- sempri più stortu -

trà tutti i canti di a cità

risentu angustia

ma tandu

mi pruduci quistu perda si

certa brama di misteru

- un piaceri insuspittatu -

senza avè lu dicisu

entru in u labirintu

 

* * *

 

Mimoria

 

Da Eugenio Montale

 

A mimoria ancu hè

una manera di perdita

i ricorda scunniscini

ierarchii i seguiti

paesi

viaghji

nomi

catidrali

antichi poghja addurmintati

fili di arburi chì si perdini in l’urizonti

comu hè stranu u stà si ni in una stanza scunnisciuta

in u me ricordu

- mimoria notturna -

nascini loca ancu più bughji

avanzu pienu à ombra

intuppendu mi ugnora

incù cosi chì ùn ani visu

 

* * *

 

Spidizioni

 

Nisciunu di i me visi riali

mi hè parsu cusì cunvincenti

com’è i loca ch’e aghju sulcatu

da mezu à u ricordu

ma vecu avali chì

ugni tantu

a mimoria intrisica i paisaghja

è li torra più strani

- luntani -

i mani d’invernu a cità

si sò infittiti

è scolani cù antichi

sinsazioni di svaculà

ad una stunda

mi hè parsu di ricunnoscia

a stuttura di qualchì casamentu

a boci di un omu

 

* * *

 

Tarmini

 

Ugni linia atteghja un tarmini

è da l’altra banda

si stinza u scunnisciutu

Aghju didicatu i me libra

à parà l’ombra chì cresci

di invadì (invada ?) tutti i rughjona

 

* * *

 

Cità

 

Pensu

à beddu spissu

à a me cità

à l’intucchevuli nibbia chì si pianta

subra à calchì quadrera

ed à u mistiriosu silenziu

chì invadi tutti i carrughja

- quistu biotu irriparevuli

 

* * *

 

L’omu senza misteru

 

In un paisaghju

pisatu annantu à i cennari

- sfumichendu dinò -

di quiddi antichi dumandi

chì nimu si fà più

spasseghja un omu filici

- senza misteru -

à tempu ch’iddu hà apertu l’ochja

ùn hà mai circatu di capiscia u mondu

si hè limitatu à campà

è sminticà ch’iddi fermani dinò

starminati rughjona da scopra

 

* * *

 

Munutunia

 

Campu in quistu universu immobuli

turratu petra

- sempri identicu in u tempu -

ugni tantu

ci sò picculi nuvità

un culori

un adori

quidda musica

chì parini piantà

- solu pà una stonda/stunda ? -

u ritimu di i ghjorna

quista munutunia affannosa

tuttu torra una listessa miludia

u stranu ribombu

- insintevuli ma custanti-

di quista piova contr'à u vetru di a me fronti

 

* * *

 

Giugrafia invisibuli

Sempri aghju nasighjatu chì sta cità

piatta u so veru visu

à pocu à pocu

vecu comu ugni

casamentu

carrughju

statua

piattani

- daretu à a so apparenza -

una giugrafia invisibuli

ch’e scunnoscu ma chì

pianu pianu

cumenciu à capiscia

 

* * *

 

Intrupia

 

Avali capiscu parchì

ugni volta ch’e strappu un fiuri

cresci u bughju di u mondu

 

 

 

Traduttu da u catalanu da Francescu-Micheli Durazzo