Niculaiu Sorba

 

O chì vita !

 

Niculaiu SORBA

 

O chì vita!

 

 

   O chì vita! Un ni possu più! Arimani travaddu,

oghji sgubbera, dumani straziera. Mi pudeti dì quandu

hè chì no' ci pudemu firmà? U peghju hè chì ugnunu

dici- iè iè ci hè una vechja fama chì asisti- chì i

corsi sò tranchji, sò! Quantu à mè issa aienti di u

cuntinenti spichjetti o lintichji ùn i cunnoscini pà

dì sprapositi cusì, aiò, mancu à pinsà la!

   Menda ni avaremu dinò no', ma quandu si tocca à u

travaddu ùn ci hè rimprovaru chì pò nascia. Fighjuleti

ghjà a ghjurnata chì no' t'avemu tutti quanti chì no'

semu. Hè cusì ugni ghjornu, mirè! Veni è passa, passa

è veni, porta quì, porta culà, và à dritta è po' à

manca, ùn ci hè nimu chì suda quant'è no' sudemu. Da a

mani à a sera, da a spuntata di u focu tundulu finu à

chì u mari si sciacchessi a so manghjuscula

cuttidiana. Ah, iddu dinò u mari ùn devi tantu attarzà

chì issu speciu di tontu faci sempri a stessa

viddania.

 

   Sapeti à mè ciò chì mi piaciaria : Bulà! Ah, iè ni

aghju una tichja di essa sempri corpu à tarra, com'è

un militari appapatu, ùn socu micca un banditu. Ma

bulà hè un asgiu chì ùn avemu. Uni pochi sì, sò

cunnisciuti, affaccani tutti insemu l'istatina, sò i

turisti, sò! Ma ùn voddu bulà com'è quissi chì sò

quasgi com'è mè. Quand'e vecu issi aceddi tamanti chì

baddani in aria, chì si accalani, di quandu in quandu,

à nantu à qualchì carponu o bassu, issi arburona chì

parini sfrisgià u turchinu è chì a sera vani à appuddà

si in qualchì zuccali chì nimu cunnosci, loca sigreti

di l'aceddi. Iè, l'aceddi mi piacini, basta à ascultà

com'è iddi sonani i so noma : Filumena, Aceddicasana o

puppusgia. Mi diciareti micca tutti chì certi ùn sò

tanti quenti : Ziatonta, Taracià o ciaracià.

 

   No' cunniscimu u travaddu è u travaddu. Mì, avà si

pesa ancu un vintuleddu pà dà ci da fà. A no' u ventu

ùn ci cunveni. Basta una inghjiculedda pà fà ci svià a

strada, è dopu pà ritruvà la... I peghju di i venta sò

u maistrali è u sciroccu, quissi sò scumpienti, veri

calamità. Mi diciareti, ùn sò peghju chè l'acqua.

Idda, hè una ruvina. Un mesi fa, piuvia è ni lampaia,

o ciò chì falaia, una cippata ci hà abbutatu tuttu, ùn

ci hà lacatu nudda, quindici ghjorna di travaddu

indarru. L' acqua hè u nosciu Basgialiscu, u nosciu

Mocu ma à veru micca à beffa! Incù a grandina è a nivi

i guai sò menu nummarosi chì nanzi chì iddu scalessi u

fritu, ci accuddimu tutti, u fritu u scruchjemu

subbitu. Di u caldu ni semu avvizzi ma à l'ebbica di

San Larenzu incù i so caldamona à l'umbra si stà

meddu, si stà.  

 

   A noscia vita corsa nisciunu à pò fà. Ci vò à essa

di u locu. Cunnoscia l'usi, i faccendi o sinnò

travaddona com'è no' femu no', mancu à pinsà la,

mancu! Adedda, adedda chì idda passa issa vitaccia i

sfieri ùn movini. Ind'è no' in u viculu si cumencia à

sgubbà. Cacarizzepà ùn ni nascini, ùn ani tempu di

diverta si. Un ani tempu di ghjucà à chì à a pilota, à

chì à i chjacculò è chì ni socu eiu, i nosci sò

subbitu subbitu pratichi è asati. Sbucciani è

travaddani, vi dicu! Di siguru, i minininni ùn portani

quant'è i maiò ma u traghjettu u facini dinò iddi, di

ugni minera ùn poni fà altrimenti s'è iddi volini

campà.

 

   Si dici chì, quandu si dumanda à i sapiintoni,

quandu si parla di sapè da indu veni tamantu travaddu,

hè a tradizioni urali. Iè, iè quidda chì si trasmetti

à bucca. Un vi aghju da fà un cursu à nantu à a

tradizioni urali, chì certi u farani meddu chè mè, ma

aghju intesu dì chì sarà una di issi diffarenzi chì

asisti mezu à l' isula è u cuntinenti. Ind'è no' ùn si

scrivi micca, di altrondi, semu pocu à sapè leghja,

allora da chì impinnà? Mi diciareti, uni pochi, ma sò

i più tranchji, si dani à a scrittura. Provani di fà

ùn socu chì, ma ùn a di facini, a di facini. Tutti i

zucchi di a criazioni scrivini è riscrivini. Un ani

capitu nienti ind'è no' a tradizioni hè à bucca è

basta! E po' ùn avemu u tempu di scriva, travaddemu da

a mani à a sera, è a notti incù a stancaghjina chì

ghjunghji ùn si pò chè dorma!

 

   Sapeti u travaddu u più difficiuli qualissu hè? Un

a cunnisciti micca vo' à prutizzioni di a famidda. In

Corsica a famidda ùn si devi tuccà. E a fratiddanza và

ancu al di là chì quandu si tocca à unu di u paesi,

attraghjini tutti i paisani, attraghjini. L'aiutu mezu

à i paisani ci hè sempri statu. Quandu un criaturu

ancu à nascia hè in priculu ugnunu si dà di rimenu.

Nienti ci sgumenta, a pappadda di a morti ùn a

cunniscimu. Un semu micca com'è voi altri, à prigà

contru à a morti è po' dopu intazzà si trè no'. Mi

diciareti quì mi sbagliu pò dà si?

 

   Un ghjornu aghju scontru aienti com'è no', o

quasgi. T'aviani i stessi scopi, ma di culori ci era

qualcuseddu chì mi facia dì chì quantunqua ùn erani

com'è no'. Issu dì aviu a puntura è mi eru persu pà

issi chjassa. Faci prò di viaghjà fora di paesi

andendu ùn si sà indu, è sensu avè nuzioni di u tempu.

A un mumentu aghju sculinnatu issi essari stranii,

faciani i stessi travadda chè no'. Erani minò quant'è

no', semu chjuchi no', è di parsona semu i stessi i

stessi. Ma aù issu culuracciu! Un a socu s'è iddu

vinia da a fatiga ma erani russu inciapariddatu.

 

   Chì tempu faci sta mani? Ci hè u soli.

Travaddaremu! Alè, principiemu. A tarra hè sicca. Sarà

longu u traghjettu? Indu si và à circà oghji? I me

amichi incù i so corri a mi dicini, chì iddi sò quì pà

vistighjà, è dopu dà infurmazioni. A noscia sucità hè

urganizata, mirè. Allora saremu tranchji, saremu? Avà

mi toccu à andà à circà. T'aghju una sticcuchja

tamantina in bucca è a portu in casa. Com'è iddu faci

ugnunu. Hè a noscia vita mastaruculinca. Vocu in casa

meia, in u nosciu u furmiculaghju.