|
O
chì vita !

O chì vita!
O
chì vita! Un ni possu più! Arimani travaddu,
oghji sgubbera,
dumani straziera. Mi pudeti dì quandu
hè chì no' ci
pudemu firmà? U peghju hè chì ugnunu
dici- iè iè ci
hè una vechja fama chì asisti- chì i
corsi sò
tranchji, sò! Quantu à mè issa aienti di u
cuntinenti
spichjetti o lintichji ùn i cunnoscini pà
dì sprapositi
cusì, aiò, mancu à pinsà la!
Menda ni avaremu dinò no', ma quandu si
tocca à u
travaddu ùn ci
hè rimprovaru chì pò nascia. Fighjuleti
ghjà a ghjurnata
chì no' t'avemu tutti quanti chì no'
semu. Hè cusì
ugni ghjornu, mirè! Veni è passa, passa
è veni, porta
quì, porta culà, và à dritta è po' à
manca, ùn ci hè
nimu chì suda quant'è no' sudemu. Da a
mani à a sera,
da a spuntata di u focu tundulu finu à
chì u mari si
sciacchessi a so manghjuscula
cuttidiana. Ah,
iddu dinò u mari ùn devi tantu attarzà
chì issu speciu
di tontu faci sempri a stessa
viddania.
Sapeti à mè ciò chì mi piaciaria : Bulà! Ah,
iè ni
aghju una tichja
di essa sempri corpu à tarra, com'è
un militari
appapatu, ùn socu micca un banditu. Ma
bulà hè un asgiu
chì ùn avemu. Uni pochi sì, sò
cunnisciuti,
affaccani tutti insemu l'istatina, sò i
turisti, sò! Ma
ùn voddu bulà com'è quissi chì sò
quasgi com'è mè.
Quand'e vecu issi aceddi tamanti chì
baddani in aria,
chì si accalani, di quandu in quandu,
à nantu à
qualchì carponu o bassu, issi arburona chì
parini sfrisgià
u turchinu è chì a sera vani à appuddà
si in qualchì
zuccali chì nimu cunnosci, loca sigreti
di l'aceddi. Iè,
l'aceddi mi piacini, basta à ascultà
com'è iddi
sonani i so noma : Filumena, Aceddicasana o
puppusgia. Mi
diciareti micca tutti chì certi ùn sò
tanti quenti :
Ziatonta, Taracià o ciaracià.
No'
cunniscimu u travaddu è u travaddu. Mì, avà
si
pesa ancu un
vintuleddu pà dà ci da fà. A no' u ventu
ùn ci cunveni.
Basta una inghjiculedda pà fà ci svià a
strada, è dopu
pà ritruvà la... I peghju di i venta sò
u maistrali è u
sciroccu, quissi sò scumpienti, veri
calamità. Mi
diciareti, ùn sò peghju chè l'acqua.
Idda, hè una
ruvina. Un mesi fa, piuvia è ni lampaia,
o ciò chì falaia,
una cippata ci hà abbutatu tuttu, ùn
ci hà lacatu
nudda, quindici ghjorna di travaddu
indarru. L'
acqua hè u nosciu Basgialiscu, u nosciu
Mocu ma à veru
micca à beffa! Incù a grandina è a nivi
i guai sò menu
nummarosi chì nanzi chì iddu scalessi u
fritu, ci
accuddimu tutti, u fritu u scruchjemu
subbitu. Di u
caldu ni semu avvizzi ma à l'ebbica di
San Larenzu incù
i so caldamona à l'umbra si stà
meddu, si stà.
A
noscia vita corsa nisciunu à pò fà. Ci vò à
essa
di u locu.
Cunnoscia l'usi, i faccendi o sinnò
travaddona com'è
no' femu no', mancu à pinsà la,
mancu! Adedda,
adedda chì idda passa issa vitaccia i
sfieri ùn movini.
Ind'è no' in u viculu si cumencia à
sgubbà.
Cacarizzepà ùn ni nascini, ùn ani tempu di
diverta si. Un
ani tempu di ghjucà à chì à a pilota, à
chì à i
chjacculò è chì ni socu eiu, i nosci sò
subbitu subbitu
pratichi è asati. Sbucciani è
travaddani, vi
dicu! Di siguru, i minininni ùn portani
quant'è i maiò
ma u traghjettu u facini dinò iddi, di
ugni minera ùn
poni fà altrimenti s'è iddi volini
campà.
Si
dici chì, quandu si dumanda à i sapiintoni,
quandu si parla
di sapè da indu veni tamantu travaddu,
hè a tradizioni
urali. Iè, iè quidda chì si trasmetti
à bucca. Un vi
aghju da fà un cursu à nantu à a
tradizioni urali,
chì certi u farani meddu chè mè, ma
aghju intesu dì
chì sarà una di issi diffarenzi chì
asisti mezu à l'
isula è u cuntinenti. Ind'è no' ùn si
scrivi micca, di
altrondi, semu pocu à sapè leghja,
allora da chì
impinnà? Mi diciareti, uni pochi, ma sò
i più tranchji,
si dani à a scrittura. Provani di fà
ùn socu chì, ma
ùn a di facini, a di facini. Tutti i
zucchi di a
criazioni scrivini è riscrivini. Un ani
capitu nienti
ind'è no' a tradizioni hè à bucca è
basta! E po' ùn
avemu u tempu di scriva, travaddemu da
a mani à a sera,
è a notti incù a stancaghjina chì
ghjunghji ùn si
pò chè dorma!
Sapeti u travaddu u più difficiuli qualissu
hè? Un
a cunnisciti
micca vo' à prutizzioni di a famidda. In
Corsica a
famidda ùn si devi tuccà. E a fratiddanza và
ancu al di là
chì quandu si tocca à unu di u paesi,
attraghjini
tutti i paisani, attraghjini. L'aiutu mezu
à i paisani ci
hè sempri statu. Quandu un criaturu
ancu à nascia hè
in priculu ugnunu si dà di rimenu.
Nienti ci
sgumenta, a pappadda di a morti ùn a
cunniscimu. Un
semu micca com'è voi altri, à prigà
contru à a morti
è po' dopu intazzà si trè no'. Mi
diciareti quì mi
sbagliu pò dà si?
Un
ghjornu aghju scontru aienti com'è no', o
quasgi. T'aviani
i stessi scopi, ma di culori ci era
qualcuseddu chì
mi facia dì chì quantunqua ùn erani
com'è no'. Issu
dì aviu a puntura è mi eru persu pà
issi chjassa.
Faci prò di viaghjà fora di paesi
andendu ùn si sà
indu, è sensu avè nuzioni di u tempu.
A un mumentu
aghju sculinnatu issi essari stranii,
faciani i stessi
travadda chè no'. Erani minò quant'è
no', semu
chjuchi no', è di parsona semu i stessi i
stessi. Ma aù
issu culuracciu! Un a socu s'è iddu
vinia da a
fatiga ma erani russu inciapariddatu.
Chì
tempu faci sta mani? Ci hè u soli.
Travaddaremu!
Alè, principiemu. A tarra hè sicca. Sarà
longu u
traghjettu? Indu si và à circà oghji? I me
amichi incù i so
corri a mi dicini, chì iddi sò quì pà
vistighjà, è
dopu dà infurmazioni. A noscia sucità hè
urganizata, mirè.
Allora saremu tranchji, saremu? Avà
mi toccu à andà
à circà. T'aghju una sticcuchja
tamantina in
bucca è a portu in casa. Com'è iddu faci
ugnunu. Hè a
noscia vita mastaruculinca. Vocu in casa
meia, in u
nosciu u furmiculaghju.
|