Man’e sera, ghjurnat’e mesa, annat’e seculu,
un si senti sempri che i stessi buciacci, i
stessi parulacci, straciati ripizzati
fracichi, talmenti so stati diti riditi
straditi, e da chi? In ghjesia
ricrucifichemu sempri a Cristu, e faci dui
mila anni e quatru mesa chi no l’inzifemu i
chjudacci stazzunati cantenduli -‘perdono
mio Dio’!- In i caffè parlemu sempri di i
signari sbattuti in caccia mossa e castrati
chi a carri un sintissi u salvaticumu, un si
sà mai, ch’iddu un ni scitessi u nosciu,
semu sempri pronti a murzzicà quiddu chi
s’avicina di u nosciu muddizzu!
Pa
un passami u Venari Santu in paesu mi ni
cuddeti in muntagna. Di bon’ora aviu varcatu
i furchi di Bavedda ed eru fallatu currindu
incù u me saccu a zozzo in u fundu di u
vangonu indù aviu ritrovu a stradda
mulatera, ch’iddi aviani fatu a u seculu
passatu, pa carrià a calcina da a punta ‘llu
Furreddu sin’a Viseu. Eru ghjuntu in u
pasciali d’Asinau in tre ori pich’ e tundi.
Aviu francatu i muraddi sfraiati di l’orti,
fatu u ghjiru ‘llu furru pa ghjunghja suttu
u Chiralbu di u caseddu subranu, e m’eru
straquatu annantu a un cantonu, pa godami un
mumintuchju di paci.
Una
parniciola s’alzo trillizzendu. Mai
un’intesi cantu cusi beddu, un cantu chi
m’intiniri a tal puntu che sintii i me narba
scioddasi unu ad unu e, mi successi una cosa
straurdinaria, pa a prima volta, presi
cunscenza d’essa viu. Di dila un’hè nudda! U
me corpu un’avia piu ossa, piu pesu, e com’e
se fussi mundatu ‘lla me peddi, risintiu
tuttu a viu. U muscu ‘llu Bassu, chi cuddava
da u fiumu, m’unsi d’un suffiu melinu melinu
chi me deti a carri ghjaddinina! L’aceddu
spari!.. una scatarata tamantona di silenziu
affuco tuttu u circondu, i petri sfraiati
s’inciucionu come ghjaddini pa ponna l’ovu u
ghjornu ‘lla scinzioni, l’aria si ni svini
e, ritesi u me bùffulu senza pinnulà l’ochja
di paura ch’iddi un fessini calchi trostu
... da a cima ‘lla crucci di l’Alcudina ...
passendu pa a bucca d’Asinau ... suitendu u
spinursali ’lla Muvrariccia sin’a Arghjavarà
... tuttu era aciunchitu e ... in u silenziu
murtali ... una boci tamantuchja ... inno
!.. una buciuchja inno inno !.. una
buciuledda ... piutostu una buciulidduchja
chirchino :
-
Basta basta !.. hè finita un ci credu più
!.. aviu tanti spiranzi ... e so qui com’e
Cinaredda a fighjulà a me vita sfianciulàssi
... so qui com’e u granaceddu d’alivi
sfracicatu macinatu e spramuntu pa piddàli a
so ultima
gucciuledda di vita ... eu ch’eru tenerrezza
so naciola sica dissuchjata ... ecu cio che
so più !.. sogu mali a cripà ... aghju u
Mali da i me radicheddi sin’a punta’lli me
casci !.. inno un ci credu più !.. e di chi
mi n’eru vultata in stu pascialacciu a cori
sbalasgiatu ... basta basta !.. busgii
busgii busgii chi scunghjini da ungni
catagnu e si caghjani in vérità ghjurata ...
basta ... eu mi n’aghj’andà da stu lucaciu
... quant’a Iddu !.. un lu mintuighju mancu
più ... chjachjari e biribi pa simplicioti.
Toccu toccu una buciuliddedda intuppo :
-
Uh! Mai ch’idda sia ... tamanti ghjastimi o
Margari !.. un ’a di mancu ridindu mi !.. un
l’a sà chi semu u So scuntu sbuciatu annantu
a sta tarra !.. cheta un di tuntii mi !..
ùùùh !.. biatu Signureddu!
Svulto l’ochja, a manca verzu i Saparedda,
in zù verzu l’Alcudina, a dritta sin’a Punta
Tintinnaghja, in ghjo in u ghjargulu di a
Ghjallichiccia pa veda da indù viniani sti
buciuleddi : nudda! Un c’era anima via
indoccu.
A
sciappa di silenziu mi spramunssi u pettu,
ed ochji sfaracati intesi dino a
buciulidduchja :
-
Aaaiii !.. lacami stà !.. chi t’à a
pizzicàmi tu !.. un faci che pizzicàmi !..
avali n’aghju abbastanza ... un’di sti
ghjorna t’aghj’à smurfià ... a ti digu mi
... e tichiti e tichiti ... baaastà !.. un
vidi mica com’e so mali !.. lacami stà o
spezzia di cardonnu ... Cardacciu!
E mi
parsi di senta un buciuleddu susciulà.
Ch’eru cuddatu a fà i Asinau? Ditimila! Cio
che sogu, hè chi m’eru scitatu di colpu,
aviu missu u spuntinu in u tuvaddolu: una
mità di pani cappiddatu, un beddu trunconu
di casgiu merzu di Pippinu, un curconu e un
cacaveddu di Ghjacuminetta incù tre ova, e u
termossu di cafè imbruscatu da mamma. L’anca
di figateddu sicu sapia ch’eramu Venari
Santu e si banganiulava à a partica a sei
ori di mani.
Quandu a vittura m’avia scavalcatu davant’a
Madonna, m’eru aviatu sin’a i Furchi di
Bavedda, ed’era sfiatatu, bucca di l’Aceddu
ch’aviu dicisu di muntanàmini ... ma pa
truvà un poccu di paci !... mica pa senta
buciuleddi più tostu che buciacci! (O beddi,
vo chi punghjeti di spizzicà sti calchi
paroli, un cumincieti dino a pinzà che
intuntiscu, dighjà ch’in paesu dicini che
so...) Mi strivino l’ochja e vissi annantu a
ghjerba di a vudinedda un Cardu di quiddi
di i
Carlina, arrimbàssi d’una Margarita e ... a
pena cummincieti a matriculà ch’intesi a
buciulidduchja briunà :
-
Ava basta mi !.. falla finita lacami sta !..
so tutta ranficata ... o Cardo!
U
buciuleddu si piseti tristu tristu a
strappavi u cori :
- Un
ti ranfichighju mica ... si tu mi
fighjulessi altrimenti vidarii
com’e arricamighju i me casci ... i me casci
sichi d’unghjati ... ma un c’hè nienti a fà
... se sempri intunghjata ... soga un
ghjornu calchiadunu ti feci mali fenduti
creda ch’era colpa toia ... d’un dila
ingutii in u fundu ‘lli to tripi stu pesu e
... ti rinchjusi ... ma u peghju hè chi tu
stanghito u to cori ... credi sempri che ti
ranficu... inveci punghju di scurticà u
pizzinu di ciarbiddinu indù s’annidicheti
sta busgiaccia mascarata ... u mali o
Margari ... u c’allivemu da par no suvendulu
incù u mea culpa chi c’insegnetini quiddi
chi tenini talmenti a u puteri ... ci voli
chi tu dica cio ch’iddi t’ani fatu pa
caciatilu da capu ... sia scuciurata ch’un
ni risichi nudda ... sapia che ti vodu be
... tantu be!
(O
beddi o beddi! A vi contu com’e l’aghju
intesa. Chi vo un crergati che
imbambulisca.) Eru sbiguttitu quandu a
buciuliddedda ripresi :
- Va
ancu a rumbicà a stu criaturu di vuleti be
!.. quissa po !.. o Margari hè a piu bedda
cosa ch’iddu ti puddia accadda !.. a perzu u
sennu ... e no chi t’avemu affiddatu u nommu
‘llu nosciu razzinu ... stu cardaciu com’
itù u chjami ... hè di i Carlina !.. i
Carlina chi so sempri stati cori e curata
incù i toia ... stàlu a senta un lu
rimpruvarà ... punghja d’invenati di quiddu
disgraziatu chi t’arruino e sfocati !
A
buciulidduchja s’incristo :
- O
Spinedda un cummincià a fàmila cuddà mi !..
se sempri dindumi chi ci voli a vulèssi be e
passemu u nosciu tempu a intazzacci !.. da a
mani a a sera un si senti più che ghjastimi
... chi tu crepi ... chi tu imbuffi ... chi
tu sprafundi ... chi tu affochi ... fighjola
!.. a te ti chjamani pizzicona e aceti tuttu
...eu un ni possu più di tutta sta gatiezza
... un sapemu più parlàci tra no ... chi
semu più ... vularisti che duvintessi falza
e vituparata ... a ti digu a morti in
l’anima ... mi n’aghj’andà da stu lucaciu!
A
buciuliddedda s’indulci e duvinto
buciulidduluchja :
- Ô
‘lla mi tisora ... un capisci mancu più u
tarroccu ch’era a minera di parlà di i nosci
vechji pa scumbatta a malasorti ... pa
arrisparà a Vita ... e chi vali più oghji a
Vita !.. sarà ch’iddu si perdi a Raghjoni
quandu si perdi a Lingua ... ô ‘lla ma
viletta !... u tarroccu hè muscu d’anima ...
u sapori ‘llu nosciu parlà ! ritrovalu com’e
to missiavu chi stava sempri paragunendu e
vidarè comu tuttu s’a da chjarià ... sog’eu
ch’a ti digu a me tisuredda!
(O
beddi si vo aviati vistu i cuscinedda di
Gennartu, i mazzuli di Curu, di Coria, di
Lepru Corsu, i brancona di Ghjineparu chi si
scuzzulaiani, e tutti
sti
buciuleddi lighjeri schieti parfumati chi si
mischiavani in un buciuliddumu ch’un capiu
mancu più. Sintii ancu paroli ch’un aviu mai
intesu, com’e sta infrasata : « setti
passata pa i stritti d’arasia ».) Cridivu
che suniavu, quandu da u scialbali di
l’Alcudina una buciulidduledda, frisca com’e
una currintina, frisciulo :
- O
Margari !.. un di tuntii mi !.. avali basta
stu scappa scappa ... avaremu da laccà a
fanganiccia spargudassi com’e a riminghja
... chi credi di truvà fughjindu a gatiezza
... un l’a sà chi a gatiezza hè a mascara di
a noscia stizza ... invenitini !.. a me !..
mi chjamavani a spinnitricula ... abbaghjavu
pa un mursicà ... trimulaiu sempri di paura
ch’iddi un mi calcichessini e tandu mi so
inradicata ancu di più in a cantunnicia ...
a vistu !.. i nosci cucini stretti ...
quiddi di i Minuti ... i Margariti Minuti
... mi chjamavani a shelettra dindu ch’eru
sica di gatiezza scanita ... ni suffriu ...
ed hè a buciuchja di a me minannuchja chi me
deti curraghju ... quandu l’inguernu mi
cutrava ... a tinta vechja m’anannava ...
‘Nelli monti ‘llu Cuscionu hè natà la mio
Murzedda’... aio o Margari un ti lagnà ...
un’à vidi chi semu tutti impastughjati di
pappadda ... caaantatila !.. -‘Cuccu
cuchellu di l’alba turchina ti dogu pina e
calamaru dimmi quanti tu stà a varcà lu
mari!’- ... Cardu a t’a dita !.. caciati u
mali da u zucchinu e -‘a quiddu chi ti tira
di petra tirali di pani.’-
Da a
cima ‘lla Muvrariccia una buciuliddata
ribedda ripresi lestru lestru
- O
Margari cheta mi !.. ùh tu un fussi mai nata
!.. mi pari ben’che si chi tu sia
imbastardita da veru ... vuradii essa una
Margaritààà e un senta a nudda ... a ben’
vistu me cucina a disgraziaaàta ... hè
impiaghjata pa inchjustrassi in Cavaddu ...
avali un l’a chjamani più che Armeriààà e un
sa più indù ‘dda và ... sta in u so compulu
intravata in quattru e in cruci ... eu sogu
e sto l’Arba Muvredda ... mi ni stogu
straquata in i nosci pianuri ... botu e
ribotu pa pascia i nosci muvri ... o Margari
u to muscu hè bàlsamu di sta tarra ... aiooo
caaantalu!.. -‘ciriola ciriola di l’inguernu
semu fora s’idd’ hè nivulu o mal’ tempu
trenta ghjorna semu dentru’- ... o Margari
hè un’incantu magicu d’essa qui !.. se a più
bianca di no tutti e ti faci creda chi tu se
macanata ... a ùùùh o buvalo!
In
un chjam’ e rispondi attillatu i buciuleddi
circavani d’incuraghji a buciulidduchja. Un
buciuliddatu isci da un toppu di Carofani
cantendu:
-Pari ch’idda si ni vol’ andà
A
noscia Margarità
A
campà ‘lla so surtedda
For’
di a so Corsicà
Ma
la bedda vitaledda
Di a
noscia Margaritedda
Hè
in i monti ‘llu Cuscio
E
‘ni furchi di Bavedda.
Iscindu da una pianura di tarrabuchjuli un
buciulidduchjulu suspiro:
-
N’emu impiutu sacona in sti casedda indù
s’accasavani omini donni e ziteddi pa dorma
... casedda chi rucivani a ghjenti ... e po
tutta sta ghjenti hè
partita altro ... altro in sti città
tamantoni ... incù tamantoni casoni ...
casoni panzoni chi si tichjani di ghjenti
muntona... O Margari un c’hè nienti di meddu
altro ... se Vita ... Spargudilgliala!
A
Muredda affanata scuzzulo i so fiora
accurbiddati e tanti buciuliddineddi si
missinu a cantà:
-’
Picia o cumpà picia o cummà pa lu biatu san
Ghuvà pa san Petru e san Pà.’-
U
celi s’abbughjo com’e si calchi diluiu avia
da schiatà. Vicinu a un peddi di Spinarazza,
u Peddi Puddinu s’affaco incù tutti i so
fiora buliati, russi, giaddi, arranciu, da
indù si piso un buciuliddulettu quasgi
cristianu:
- O
Margari fighjolaci !.. pa essaci buliati ci
presinu a pitrati !.. i nosci carnali stessi
... quiddi di l’Arbi Puzzinosi ... l’Arbi
Streghi ... si dicivani più puliti ... e chi
bianchi com’e iddi un ci n’era !.. impiciati
com’iddi so in a so sdiccia ci vuliani metta
un sacu in capu e appiccaci a calchi
spalascia com’e i vulpi archibusgiati in i
ghjaddinaghji ... certi ci vultetini ancu u
capu di paura chi no i ‘cuntaminessimu’ ...
tutti dendusi bona cunscenza suttimittindu u
ciarbeddu a u stintu dindu ch’hè di
tradizioni di dàssi u drittu di tumbà
quidd’altru !.. tè !.. fighjolali ... chi tu
i chjamessi baràbattuli ciattamulini
calacavoci ciatelluci d’oru stacciafarina o
pruvàchjuli ... fighjola com’iddi surpani u
nosciu àmacu ... un morini mica ... un semu
mica vilanosi ... o Margari ... l’animali
perzu si lampa mortu mortu ... no femu
listessi allampenduci a i madunetti sfraiati
‘lli nosc’antichi ... Tu se bianca com’e
nivi !.. pida puri u to scurtatoghju
tranquilla tranquilla chi se sola suleta pa
purtà a to somma !.. hè a bughjura
ciarbiddina ch’ hè vilenu putenti ... ùùh la
bruta !.. fùghjila !.. e tu -‘ama chi t’ama
rispondi a chi ti chjama!’- ma dila ... dila
cio chi c’hè statu?
A
buciulidduchja si missi a sunghjuzzà com’e
una zitidduchja chi si sfocca di
un’inghjustizzia:
- E
beh ... a v’aghj’à cuntà ...
-
Dila dila!
-
...
-
Aio !.. lampala sta somma ... ch’un hé a
toia ... scarcati di i picati ch’iddi t’ani
appicicatu e làccali a quiddi chi si ni
servini ... e ch’iddi li catiddessini!
Trimulendu, com’e si a voda di renda li
ghjunsi in a cannedda, a buciulidduchja
inghjarguddo:
- E
beh ... m’a strappatu a coda e m’a spuddatu
... e ungni cascia straciata era ghjitata
incù una parola ... ti amu ... un poccu ...
monda ... incù passioni ... ad intuntisciani
... mancu stampa ... e mi so ritrova nudda
in Cristu
...
e u cori a viu ... e un’eru più che
gucciuledda ... sguciulendu ... gucciuledda
di ... chi ... e m’a ghjitatu.
I
nuvuli spissi si stracionu ... una gloria
sfrisgio u fiori ... e qui ... u silenziu si
stappo in una piena di buciuleddi chi si
svacaiani da par tuttu ... partiti da a
Bucca Stazzona sculliscinavani annantu a
quiddi tighjali e ghjunsini in u pasciali
allupiatu ... aciunchitu e com’e briacu
m’avicino di a vudinedda ... l’aqua suminata
di steddi scurriva in u vicu ... una
buffulata melina melina m’avampo ... ritesi
fiatu e passu ... u muscu ‘llu Bassu mi
licco da cap’a pedi com’e se fussi nudu in
Cristu ... e !.. vissi un fiori in bucionu
acantu à a Margarita ... un fiori mai vistu
... un fiori stranieru.
Tutta l’aria duvinteti buciuledda ...
buciuleddi chi si missinu a paghjellà com’e
... com’e mimorii vultati pa tistimunià :
-
‘Dicinu ch’a l’altu mondu si pass’ una vita
nova l’amanti si ritrova e l’amori si
rinnova’!-
Un
sapiu chi fà, stà, fughja senza circà a
capi, quandu da suttu u toppu ‘lla Margarita
un buciuliddinu, tenerezza schieta, com’e
isciutu da dui labbruchja tamantini
tamantini, si fecci senta com’e si l’aria
buttighjessi:
- Un
ci vidi mancu e semu i to più vicini ...
tamantuchji tamantuchji t’avemu tutta a
noscia piazza !.. nimu a ci po piddà ... hè
a noscia ... a troppu vuleni sminticheti
qual vo seti !.. o Margari cacciati stu
tapacciu da to capu ingurgatu di tutta sta
purcaria ... un’ hè toia ... laca cora u
mali indè quiddi chi u circani ...un dà
puteri ch’a Iddu !.. e Iddu sarà ... quandu
tù ... sarè!
Tutti i fiuruchja di l’Arba Celesta
trimuletini e com’e s’idda iscissi da
un’imbuscata a Margarita s’alzo, sbuccio una
ad una i so casci bianchi bianchi, spanno u
so cori giaddu giaddu, e da i Furchi di
Bavedda sin’a i monti ‘llu Cuscionu s’intesi
a buciulidduchja ribumbà:
-
Sogu a Margarita Corsa a Margarita Corsa ...
corsamaritàà !..
-
Sogu a Margarita Corsa a Margarità Corsa ...
cosammaatà !...
-
Sogu a Margarita Corsa a Margarita Corsa ...
aaaammàààà !
U
fiori stranieru, era di quiddi di
l’Aquilegii, chi s’erani spargudati in tutti
i nosci muntagni. I Bernardii da i parti di
u Cintu u Ritondu u Rinosu
l’Alcudina e Bavedda. I Dumeticola, iddi,
aviani sceltu castagneta faieta alzeta e
certi furesti di Larici in tutta a Corsica.
Quant’a u stranieru, era di i nosci, di
quiddi di i Litardierei che si culluchetini
in i nosci rughjona, in u ghjargulu di a
Ghjallichiccia in Asinau.
Allora !.. u fiori s’avicino di a Margarita
- senza strappàli- carrizzo una ad una i so
casci ... si sbuccio ... magnificu !..
cinqui casci lungarini s’apretinu com’e una
stedda celesta a pena viulina ... in drintu
in chjirchju cinqui casci bianchi
turchineddi infialzati in a mità si
scupuletini pa laccà escia un mazuleddu di
granaceddi ghjiaddu passu e daretu !..
cinqui ancineddi inchjirchjavani a so coda.
Quandu i dui cora si sfrigetini, un silenziu
di bambacia si sposi in tuttu u circondu, e
da a cruci di l’Alcudina sin’a i Furchi di
Bavedda, un buttighju di sintimu schietu
scuntu buciulidduchju chjucculo:
-
Sogu eu!
* * *
.../...
Cio
chi accaddi hè u for’ di a vita, a so
surghjenti intima esci da i nosci sintimi.
../...
Germaine de Staël
L’Amori piattu l’Amori chjusu
Aquilegia Litardierei ... Maghju 2000
Ghjargulu di a Ghjallichiccia
U
BASSU : Alnus alnobetula (aulne odorant)
pianu subAlpinu a umbria da 1000 a 2100m
Da u
monte Cintu sin’a Bavedda.
Unghji i panni ‘llu so muscu di meli.
MARGARITA CORSA : Leucanthemum corsicum
(marguerite corse)
Endèmica pianu muntagnolu 1200 a 1900m
In
tutti i muntagni corsi e piu particularmenti
in Bavedda.
CARDU, CARLINA BARONA : Carlina macrocephala
(carline à grosse tête)
Endèmica pianu muntagnolu 1000 a 1900m
In
tutti i tozzi corsi.
SPINEDDA : Berberis aetnensis (épine
-vinette de l’Etna)
Endèmica pianu muntagnolu 1200 a 2300m
In
tutti tozzi corsi da quiddu di Tenda a
quiddu di Bavedda.
GENNARTU : Astragalus genargenteus
(astragale du Genargentu)
ASTRAGALU Endèmica pianu muntagnolu 600 900
2100 a 2300m
Da u
monte Cintu sin’a Cagna.
CURU
: Genista salzmannii (genêt faux-lobel)
Endèmica pianu muntagnolu 1000a 2200m
In
tutti i grandi tozzi.
CORA
: Genista corsica (genêt corse)
Endèmica pianu mesomediterraneo 0 a 1200m
In
tutta a Corsica.
LEPRU CORSU : Anthyllis hermanniae
0 a
2000m
MURZEDDA : helichrysum frigidum (immortelle
des frimas)
Endèmica da u pianu muntagnolu sin’a u pianu
Alpinu
1000
a 2700m. A tozza ‘llu Velacu hè carca.
GHJINEPARU : Juniperus communis (genèvrier
nain)
ASTRALELLA 1200 a 2500m
MARGARITA MINUTA : leucanthemopsis alpina
(marguerite laineuse)
Endèmica pianu Alpinu 2000 a 2625m
In i
tozzi ‘llu Ritondu Rinoso e l’Alcudini
ARBA
MUVREDDA : Armeria multiceps (arméria à
plusieurs souches)
Endèmica pianu cryo-oromeditarraneanu.
1400
a 2600m. Da u Cintu sin’a Bavedda.
ARMERIA : Armeria pungens (arméria piquante)
Endemica in i piaghji
Si
truvaia in Biguglia e Aiacciu e oghji si ni
trova in isuli di Piana e Cavaddu.
CAROFANU : Dianthus sylvestris (oeillet de
Gordon)
Endemica pianu mesomediterraneo 10 a 2400m
In
tutta a Corsica.
MUREDDA : Helichrysum italicum ( immortelle
d’Italie)
0 a
1300m
PEDDI PUDDINU : Lotus corniculatus ( lotier
corniculé)
Piannuri, orlu di straddi, longu ‘lli fiumi
di muntagna.
SPINARAZIA : Rosa serafini ( rosier de
Sérafini)
Endèmica pianu muntagnolu e
cryooromediterraneo.
ARBA
PUZZINOSA : Stachys glutinosa (épiaire
poisseuse)
ARBA
STREGA Endèmica pianu meso mediterraneo 0 a
900m
in
tutta a Corsica.
ARBA
CILESTA : Myosotis corsicana (myosotis
corse)
Endèmica pianu Alpinu 1950 a 2600m
Un
si trova che in i tozzi di u Ritondu u
Rinosu e l’Alcudini.
AMORI PIATTU AMORI CHJUSU: Aquilegia
litardierei- Aquilegia bernardii (ancolie de
Bernard)
Endèmica pianu muntagnolu 1000 a 2650m A
umbria in i ghjarguli da u Capi Corsu sin’a
Cagna ma piu spissu in u Cintu Ritondu
Rinosu Alcudini Bavedda
Aquilegia dumeticola (ancolie commune)
Endèmica pianu muntagnolu 200 a 1500m
In
tutta a Corsica suttu i castagneta alzeta
faieta quarceta pineta.
* * *
« La
Flore endémique de la Corse » : Gamisans
Jacques Marzocchi j.François.
Parniciola: indè no si dici Tarraghjola.
A
parola Parniciola a m’a imparata Ghjuvan’
Francescu Durazzu di Campu Moru un ghjornu
che cuddavu annantu a Paglia Orba incù a me
amica Armidda. Quiddu gjornu una parniciola
saltuchjendu s’era calata in a me mani pa
spizzicàssi calchi granaceddi. Di fati paria
una parnici tamantina.