Sò parechji anni
ch’ellu si parla assai di e relazione trà e regione mediterranee. Ci
vole à ralegrà si ne. Hè più chè ghjusta chì durante tanti anni issi
lochi è isse culture anu fattu cum’è s’elli ùn si fussinu mai
cunnisciuti nè frequentati. Sinu à scurdà si chì a vicinanza era durata
seculi è seculi. Di fatti, creatu i Stati muderni, fù rotta l’antica
cuntinuità trà terre, scambii di ropa, d’idee è di culture. È da tandu i
populi vicini scumbattianu cù altri capatoghji chè di circà à assigurà e
sumiglie anziane. In quantu à l’individui, a so vita misurata à palmi di
decennii ùn li purghjia a memoria di issi tempi landani. Ci volse à
sente mette in ballu l’idea di custruzzione supranaziunale, di
circulazione più faciule è più libera in Europa da vede riprincipià a
cerca di e sumiglie. Trà ghjente di u Mediterraniu, ùn si pò dì ch’è no
ci pratichemu assai oghje, ma dice chì l’intenzione oramai ci hè. I
discorsi ùn mancanu è qualchì prugettu nasce ancu ogni tantu.
Trà Baleare,
Corsica è Sardegna, in più di l’accordi sugellati cù l’accunsentu
europeu, hè crisciuta pianu pianu l’idea di una cumunutà di cultura è di
interessu da fà valè in u guatru generale di l’Europa. Ùn hè ancu
prugettu solidu, ma l’urientazione ci hè parsa bona à quelli di u Centru
Culturale ed avemu messu à tesse qualchì filu da favurizà un barattu
literariu è culturale. Hè cusì chì in u 1997 a nostra Biennale di Prosa
literaria si hè allargata da Sardegna à Baleare (cù a publicazione di
Scunfini in u 1998). Hè dinò cusì ch’ellu si hè purtatu u prugettu
pueticu d’intertraduzzione Interisule (1997). Isse azzione anu avutu
l’accunsentu è l’aiutu di a Cumissione Europea (DG XXII Educazione
Furmazione è Giuventu, DGX Azzione culturale) è di i servizii di a
Cullettività Territuriale di a Corsica è di u Ministeru di a Cultura
(DRAC di a Corsica).
Ùn hè cosa
sfaticata di accoglie ghjente per sopra à e fruntiere è di permette di
travaglià inseme. Simu fieri di avè ci la fatta. Quelli chì ci anu
rispostu ed aiutatu sò diventati amichi : ci dà piacè è fiatu da
risigundà !